Si nu ma refer la curatenia generala din casa, pe asta terminand-o demult, ci la o curatenie generala in hainele mele.
Cand m-am mutat la apartament (7 iunie ) mi-am adus doar unele haine de primavra-vara si imi umplusem deja 90% din dressing. Dar a venit vremea sa imi aduc si hainele de toamna-iarna din casa parintilor.
Cand s-a nascut Roxalia, si am stat cateva luni in acea casa, am dus absolut toate hainele la mansarda, pt a putea dezinfecta bine camera, si mi-am lasat doar cateva hainute curate in dulap. De atunci nu mi-am coborat mai multe haine, pt ca dulapul era aproape ocupat de hainele Roxaliei. :))
Zilele trecute cand m-am dus sa imi aleg hainele pe care le-as mai purta sezonul asta, m-am inchis singura in mansarda si de acolo nu am mai iesit timp de o ora si un pic. Am strans 4 saci mari cu haine. 2 saci i-am dat soacrei mele sa ii doneze persoanelor nevoiase, iar 2 saci i-am adus la apartament. Am spalat tot in 3 zile, am calcat si cand sa le pun in dulap… pune-le daca poti.
Am intrat in tratative cu Alex, el amuzandu-se pe seama mea ca nu mai am prea mult loc in dressing:
- Alex, in dulapul tau, nu ai ceva locuri libere?
- Nuu, nu am. (big grin)
- Pai cum nu? Ai 5 rafturi libere… eu nu vreau sa imi pun hainele pe umerase la tine, vreau doar 2 rafturi.
- Nu ai vazut ca sunt ocupate? (rade) De ce nu le duci in dulapul din camera de oaspeti?
- Nu, acolo vreau sa tin doar prosoapele si pleduri de ale Roxaliei. Hai sa iti arat ca mai ai locuri libere.
Mergem sa vedem cum sta treaba la dulapul din dormitorul matrimonial, unde initial fiecare avea 50% . Dar de cand s-a facut si dressingul mare, ne-am inteles sa avem fiecare propriul loc de pus haine. Ajungem, deschidem usile, toate sinele erau umplute de umerase cu haine si inca vreo cateva rafturi pline de haine… in rest avea 5 rafturi goale. Dar avea cate un pulover aruncat pe fiecare raft.
- Doamne, asta e sfidare! Ti-ai lasat si cate ceva pe fiecare raft. Ce bine o duci, fiecare pulover pe raftul lui.
- Roxana, mai tii minte cum imi tineam eu hainele cand stateam la casa? Tu aveai haine in tot dulapul, iar eu le duceam in alta camera, ca nu mai era loc de hainele tale.
- Trebuia sa le tin pe culori, nu aveam cum sa le pun unele peste altele si sa iti fac tie loc. :))
- M-ai innebunit cu cromatica ta. :))
Radem, si ne vedem fiecare de treburi, dar si cu gandul ca ii voi invada teritoriul.
Cat stateam la casa imi tineam hainele de vara pe culori, astfel daca trebuia sa imi aleg un maieu verde, il luam pe cel care credeam ca se potriveste cel mai bine cu tinuta mea, din celelalte verzi. Si avantajul mai era ca nici nu stateam sa caut prin toate celelalte. Se vedea frumos cand deschideam usita, erau tenculete de haine de cate o culoare.
Acum nu le mai tin asa, pt ca am vrut sa imi tin toate hainele pe umerase, pt a nu se sifona. In dressing am 2 bare lungi (orizontale) unde imi tin fiecare maieu/tricou/rochita de vara pe umeras, 3 bare mobile(verticale) care ies afara daca tragi de ele, unde imi tin cateva dintre rochiile de nunta si bluze/hanorace. Am facut si exceptii, am rafturi speciale pt pantaloni/blugi, hainutele pt casa, esarfe, ciorapei, lenjerii de corp, costume de baie, curele, etc.
O parte din hainele pe care tocmai le-am adus au incaput pe umerase, doar puloverele le-am dus la Alex. Le-am pus balsam suficient, incat cand va deschide ultima usa a dulapului sa simta ca am trecut eu pe acolo. Le-am asezat frumos, si am lasat si un mic simbol. :D
Au trecut cateva zile si nici acum nu cred ca stie ca i-am ocupat un raft. Imi plac rafturile de la ambele parti, pt ca sunt lungi (au cam 1 m), si incap mai multe tenculete de haine.
Cate cupluri nu trec prin discutiile astea legate de pusul hainelor in dulap? Multe, dar mai grav sunt acele discutii de genul “Ti-ai mai cumparat inca o pereche de blugi??? Nu ai atatea?” La noi nu vor exista astfel de certuri. Mie imi pare bine cand Alex isi face timp si se duce la shopping, chiar il rog sa se imbrace in ce si-a cumparat sa vad cum ii sta. Asa procedeaza si el cand imi cumpar eu ceva. Sunt femei care isi lasa hainele noi/pantofii pe la serviciu, sau la rude/prietene pt a nu observa iubitul ca si-a improspatat garderoba. :|
Sa continui povestea cu sacii si curatenia. Ceilalti 2 saci, Alex ii duce acasa la mama lui. Intre timp ma suna:
- Uite Roxana, zice pe un ton cald, am vazut fusta cu care ai venit la prima intalnire.
- Dar de unde stii ca am pus-o si pe ea?
- Pai stau de vorba cu tata, mama e langa noi, si a inceput sa sorteze hainele pt a stii unde le va imparti. Uite si puloverul cu “…..”, dar nu-l mai porti?
- Nu stiam daca sa il mai pastrez… dar am renuntat la el. Am atatea pulovere, si poate ca pentru o persoana e binevenit.
- Asa e. Sunt mandru ca ai renuntat la doi saci dintre hainele tale pt a oferi si persoanelor care chiar au nevoie. Apropo, vezi ca i-ai pus arhiplini, s-au rupt.
- Stiu, erau saci subtiri. Normal imi trebuiau 3 saci, dar i-am inghesuit in 2.
…Nu mai conteaza continuarea discutiei, important pt mine a fost ca Alex tine minte ce fusta am avut la prima intalnire din 17 aprilie 2005. A fost dragut ca m-a sunat, si m-a impresionat nostalgia care a avut-o in glas cand si-a amintit de acea fusta.
Ieri vine soacra mea in vizita pe la mine. Se duce pe balcon si vede rufe intinse pe suport. Intra in casa si imi zice:
- Ce frumos ai pus hainele.
- Nu inteleg, la ce va referiti?
- Sunt foarte frumos asezate, si in linie dreapta, adica nu ai atarnat hainele la repezeala.
- Pai se pot pune si altfel?
- Da, de multe ori femeile arunca haina la nimereala pe sarma, o prinde cu un carlig si trece la urmatoarea…
- Nu le inteleg. Eu le asez frumos pt ca astfel nu se sifoneaza, si am putine de calcat la sfarsit. Plus ca imi place sa le pun si cromatic pe sarmulite. Iar cand intind o bluza albastra, de ex, o prind cu carlige albastre. Daca tot ma aplec sa iau un carlig, de ce sa iau unul verde cand pot lua unul albastru? Adica nu mi se pare bataie de cap, sau sa imi ia mult timp sa fac asta. De ce sa nu fac o treaba buna in timpul alocat intinsului hainelor?
Imi place sa fac totul frumos in viata mea, sa fac o arta din orice… de la organizarea unei petreceri mari pana la pusul hainelor pe suport. Astfel viata e mai frumoasa daca nu faci ceva din sila sau din obligatie.
Si cand fac mancare, curatenie, orice fac cu dragoste. Mereu ma intreaba Alex cum de imi ies mancarurile atat de bune din prima. Probabil ca pun mult suflet. Imi place ca ma lauda la orice fac, si astfel ma stimuleaza sa fac totul din ce in ce mai bine. Cand vede toate aceste lucruri, se alatura si el in bucatarie si ma ajuta. Nu cred ca as fi rezistat langa un barbat care vine acasa si imi comanda: “ Pune, femeie, ceva de mancare in farfurie!”
Scopul final al tuturor lucrurilor pe care le fac este “sa fiu fericita”.
46.571289
26.925171