Tort aniversar

Am implinit 2 ani si jumatate de casnicie si astfel am pregatit un tort.  E unul dintre preferatele mele. Matusa mea, Camelia a inventat reteta. Merita sa o incercati!

Ingrediente:

- 6 oua

- 250 gr zahar

- 250 gr faina

- Ciocolata cu lapte, 2 buc  de cate 100 gr

- 200 ml smantana pt frisca

- 1 plic intaritor frisca

- 2 plicuri zahar vaninilat

- jumatate plic praf de copt

- jumatate fiola esenta de rom Dr. Oetker

- visine (ori din compot, ori congelate, ori proaspete… nu conteaza)

- fructe pentru decor: kiwi, banane, portocale, ananas, capsuni, etc.

BLATUL:

Se separa cele 6 albusuri de galbenusi, si se bat spuma.

Se adauga un plic de zahar vaninilat si 250 gr de zahar.

Se mixeaza compozitia, dupa care se adauga cele 6 galbenusuri. Se mixeaza iar.

Se amesteca 250 de gr de faina cu jumatate de plic de praf de copt Dr.Oetker, si se pune peste compozitia de mai sus.

Se pregateste un inel de tort, se unge cu 2 linguri de ulei si se preseaza faina. Se aseaza visinele, se toarna compozitia in forma si se pune la cuptorul preincalzit la 180grade, timp de 40-50 min.

In loc de visine, mai puteti  incerca sa puneti mere, pere sau prune. Puteti sa faceti mereu altfel, pt a nu va plictisi de acelasi gust.

SIROPUL

In timp, ce blatul se afla in cuptor, faceti siropul pentru a avea timp sa se raceasca inainte de a fi gata blatul. Lasati sa dea in clocot 150 ml apa cu 3 lingurite zahar. Dupa ce se raceste, puneti jumatate de fiola de esenta de rom Dr.Oetker.

Siropul racit se rastoarna peste marginile blatului. O alta idee de sirop: compot de ananas.

Dupa aceea puneti pe foc 2 linguri de lapte si cele 2 ciocolati.

Dupa ce devine crema, se unge blatul cu ea.

Se scoate afara sa se raceasca (nu cumva sa va stricati frigiderul). Am avut noroc ca l-am scos afara pe terasa si erau sub -10 grade  si s-a racit repede.

Cand credeti ca s-a racit cat de cat, incepeti sa faceti frisca naturala. Eu am facut frisca doar din 200 ml de smantana, si am folosit-o pe cea care o aveam in frigider, de obicei cumpar smantana special pt frisca, si nu pt gatit. Mi s-a parut cam putina, voi sa faceti dublu.

Intindeti frisca peste ciocolata, si ornati cu fructe.

Salată de ton cu porumb

Ingrediente:

- o salata iceberg

- o cutie mare de ton

- o cutie de porumb

- masline

- o lamaie

- ulei de  masline

- sare, piper

Se taie salata verde. Se stoarce lamaia si se toarna zeama peste salata.

Se scurge tonul de ulei si porumbul de apa. Se pun in salata. Se adauga maslinele fara samburi, uleiul, sarea si piperul.

Se amesteca. Bun si sanatos!

Tort din clătite cu Finetti, alune şi banane

Ai nevoie de un teanc de clatite, Finetti Duo, alune, o banana, dulceata de nuci si dulceata de capsuni (sau de care vreti voi).

Peste fiecare clatita se pune un strat de finetti, se presoara alune maruntite. Se pun 3-4 felii subtiri de banana, o data la 2 straturi.

Pe un strat puneti Finetti de ciocolata alba, pe urmatorul strat puneti Finetti de cealalta ciocolata… si tot asa pana se formeaza teancul:

Dupa ce am terminat de pregatit tenculetul, am pus deasupra dulceata de nuci, alune maruntite si am decorat cu felii de banana, nuci din dulceata si capsuni din dulceata. A avut gust de Snickers!

 

Tiramisu rapid

Desi nu se compara cu acel tiramisu facut cu mascarpone si piscoturi, daca vrei sa pregatesti un tiramisu rapid, te ajuta cutia de la Dr. Oetker. Contine praful pentru crema, praful pt blat si 5 g cacao. Mai trebuie sa ai 850 ml lapte, 3 oua si 50 gr unt.

 

Pregătirea aluatului şi coacerea:
Praful pentru blat, ouăle, 50 ml lapte si untul se pun într-un vas şi se amestecă cu mixerul la viteză mică câteva secunde şi apoi 3 minute, la viteză mare. Compoziţia astfel obţinută se toarnă într-o tavă de 35 x 32 cm, unsă şi acoperită cu hârtie de copt. Apoi se introduce la cuptor, pe grătarul din mijloc.

Timp de coacere: 25 minute
Cuptor electric: 175 °C (preîncălzit)
Cuptor cu gaz: treapta 2-3 (preîncălzit)
Cuptor cu aer fierbinte: 170 °C (preîncălzit)

Dupa răcire, se îndepărtează hârtia de copt, iar blatul se taie pe orizontală în două părţi egale.

Pregătirea cremei şi însiroparea:
Pentru sirop se pun la fiert 300 ml lapte cu 3 linguri de zahăr. Se aşează prima jumătate de blat pe o tavă şi se însiropează cu jumătate din cantitatea de sirop. În prealabil se însiropează şi cea de-a doua jumătate de blat. Pe cutie scrie ca se poate pune dupa preferinta esenta de rom sau de migdale. Am ales sa pun de migdale, pt ca aveam deja in casa.

Într-un vas pentru mixer se pune praful pentru cremă împreună cu 500 ml lapte rece de la frigider şi se bate cu mixerul timp de 5 minute. Pe cutie scria ca se poate pune si smantana, si cum imi ramasese fix 500 ml de smantana pt frisca de la Milli, am ales sa o pun pe asta.

Prepararea prăjiturii:
Peste prima jumătate de blat însiropată se întinde jumătate din cantitatea de cremă pregătită. Se pune cea de-a doua jumătate de blat cu suprafaţa însiropată în jos peste stratul de cremă şi se însiropează cu cantitatea de sirop rămasă. Se adaugă restul de cremă. Se pudrează cu cacao.

Prajitura se poate servi după ce s-a ţinut minim 2 ore la frigider.

Sincronicitate

Astazi s-a scris pe portalul de dezvoltare personala despre legile sincronicitatii.  ”C.G. Jung definea sincronicităţile sub aspectul coincidenţelor semnificative. La diferite intervale de timp, individul este confruntat cu o serie de evenimente ale căror mesaj converge către o idee foarte clară, înţeleasă la modul cel mai concret ca o lecţie de viaţă. Deşi raţiunea tinde să nege un anume sens al unor întâmplări care prin lipsa lor de cauzalitate par a fi separate, intuiţia trezită datorită unei emoţii copleşitoare în faţa unui „altceva” care însoţeşte toate aceste situaţii de viaţă, face ca evenimentele să se unească într-un complex „mesaj” din partea existenţei. Acest „mesaj”, deşi are numeroase valenţe, caută să trezească în om o nouă viziune asupra vieţii şi a drumului pe care, ca fiinţă conştientă, are menirea să îl urmeze.”

O singură sincronicitate poate conduce o minte deschisă către o stare de profundă uimire şi bucurie interioară, copleşită de o enigmă care a răsărit în mijlocul lumii. Totuşi există momente când astfel de sincronicităţi se înlănţuie mai multe într-o unică revelaţie, care de data aceasta capătă într-un mod absolut, amprenta Graţiei Divine. Acest „lanţ de sincronicităţi” nu numai că duce la o viziune a universului ca o reţea de legături tainice şi nebănuite (în filosofia orientală, numită tantra – „ţesătura magică a lumii”), ci mai presus de aceasta, ea face simţită prezenţa unei Puteri Divine Omniprezente, care mişcă totul şi care leagă totul într-o perfectă coerenţă.

Dau   exemple de cateva sincronicitati diferite pentru a intelege mai exact despre ce e vorba:

1. Ucidere din Razbunare. In 1883, Henry Ziegland a incheiat relatia cu prietena lui care, din disperare, s-a sinucis. Fratele furios al fetei l-a urmarit pe Ziegland si l-a impuscat. Crezand ca l-a omorat pe Ziegland, fratele si-a luat apoi propria viata. De fapt, Ziegland nu a fost omorat. Glontele i-a atins doar fata, oprindu-se intr-un copac. A scapat la limita. Ani mai tarziu, Ziegland a decis sa taie acelasi copac, care inca mai avea glontele in el. Uriasul copac parea atat de urias, incat a decis sa il arunce in aer cu dinamita. Explozia a propulsat glontele in capul lui Ziegland, omorandu-l.

2. Gemeni. Fratii gemeni, Jim Lewis si Jim Springer, au fost separati la nastere si adoptati de familii diferite. Intrucat nu se cunosteau, ambele familii si-au numit copiii James. Ambii James au crescut nestiind unul de celalalt, si amandoi au cautat instruire in domeniul protectiei legii , amandoi au avut talent la desen tehnic si tamplarie si fiecare s-a casatorit cu o femeie pe nume Linda. Amandoi au avut fii, dintre care unul a fost numit James Alan si celalalt James Allan. Fratii gemeni au divortat de sotiile lor si s-au casatorit cu alte femei – amandoua numite Betty. Si amandoi au avut caini pe care i-au numit Toy.

3. Coincidenta Regala. In Monza, Italia, Regele Umberto I, a mers la un mic restaurant penru a lua cina, acompaniat de aghiotantul sau, Generalul Emilio Ponzia-Vaglia. Cand proprietarul restaurantului a luat comanda Regelui Umberto, Regele a observat ca el si proprietarul restaurantului erau practic identici, la fata si la constitutie. Ambii barbati au inceput sa discute asemanarea izbitoare dintre ei si au descoperit mult mai multe similaritati: 1. Ambii au fost nascuti in aceeasi zi, a aceluiasi an, (14 martie, 1844). 2. Ambii au fost nascuti in acelasi oras. 3. Ambii s-au casatorit cu o femeie cu acelasi nume, Margherita. 4. Patronul de restaurant si-a deschis restaurantul in aceeasi zi cand Regele Umberto a fost incoronat Rege al Italiei. 5. Pe 29 iulie 1900, Regele Umberto a fost informat ca patronul de restaurant a murit in acea zi intr-un accident misterios de vanatoare, iar in timp ce acesta isi exprima regretul, un anarhist din multime l-a asasinat.

Mai sunt inca 13 exemple aici.

Dar sunt si sincronicitati mai simple sub forma secventelor numerice. Cea mai frecventa sincronicitate este a verifica cat este ora fix la ore de genul 13:13 sau 22:22…. sa nu imi spuneti ca nu vi s-a intamplat!

Acum vreau sa va povestesc doua sincronicitati ciudate sub forma secventei numerice, din viata mea.

Pe 25 iulie 2008, i-am trimis lui Alex pe profilul lui de pe un site, un glitter graphics cu un inel de logodna si mesajul “Bride to be!” Asta nestiind ca anul urmator, pe 25 iulie urma sa fiu mireasa lui. Am dat peste acel comentariu dupa cateva luni de la nunta, si mi s-a facut pielea de gaina.

Acum cateva zile am descoperit pe blogul meu un post scris pe 21 mai  2010 despre cum mi-as dori sa fie petrecerea de botez a fatului din burtica. Mi-am dat seama ca i-am facut petrecerea de botez pe 21 mai 2011 si asta fara sa stiu ca am scris acel post fix pe 21 mai, cu un an in urma.

Si-asa ajungem la urmatorul punct: sincronicitatile sunt legate strans de modul in care simti viata. Daca o simti ca pe o insiruire de evenimente cauzale fara noima, iar tu esti o frunza in vant, la mila providentei, atunci si posibilitatile se imputineaza. E o lege a vietii pe care o stim cu totii, care a fost repetata pana la saturatie de-a lungul vremii: Celui care are, i se va da, celui care n-are, i se va lua si putinul pe care il are. Inutil sa cauti moralitatea sau ‘bunul simt’ in chestia asta. Pur si simplu asa stau lucrurile, si ca vrem sau nu, in viata chiar asa se intampla.

Mi s-a intamplat ceva in gimnaziu, dar nu stiu cat de tare are legatura cu sincronicitatea, ci mai mult cu presimtirile. Inainte sa ies din casa si sa ma indrept spre scoala, ma dau cu un parfum. In momentul in care parfumul mi-a atins pielea, mi-a venit o scena in minte, cum ca la ora de informatica la laborator, colega  Geanina, va sta la primul calculator din dreapta clasei si va intreba cu voce tare “cine s-a dat cu gaz?”. Exact asa s-a intamplat.  Nici macar nu aveam de unde sa stiu la ce calculator va avea sa stea, pentru ca fiecare dintre noi isi alegea echipa si calculatorul pe loc. Si intrebarea asta ciudata de ce mi-a venit in cap?

Presimtiri de genul asta au fost multe in viata. Mi se intampla sa merg pe strada si sa imi vina in minte “dupa ce dau acest colt cred ca o voi intalni pe colega X”… si asa era.

Privind retrospectiv in ultimii ani sau chiar in toata viata, imi dau seama ca cel mai important lucru pe care l-am facut atunci pentru a-mi atinge scopul, a fost acesta: credinta nestramutata ca lucrurile nu pot evolua decat in directia dorita de mine.

Crispy Strips la cuptor

Am facut Crispy Strips mai sanatosi decat la KFC. Nu i-am prajit in baie de ulei, ci i-am pus la cuptor pe foaie de copt, fara pic de ulei.

Am folosit:

1 piept si jumatate de pui

fulgi de porumb

2 oua

5 linguri lapte

sare, piper, condimente

faina de grau

Se pregatesc astfel:

Se maruntesc fulgii de porumb. Am folosit iar blenderul meu minunat si in cateva sec aratau asa cum vroiam. Mai puteti sa ii zdrobiti punandu-i intr-o punga  rezistenta si presand cu sucitorul. Se vor lipi mai tare de pui daca ii maruntiti bine.

Intr-un bol punem ouale, laptele, sarea, piperul si celelalte condimente. Eu am cumparat o sticluta de la Kamis, condimente pentru pui ce contine: sare, boia de ardei dulce si iute, usturoi, curcuma, coriandru, schinduf, ghimbir, chimen roman, scortisoara, nuscoara si chili. Omogenizam ce avem in bol. Pe o farfurie, punem  doua maini de faina de grau.

Dupa ce taiem pieptul fasii (cam de un deget jumatate fiecare fasie :))) il trecem mai intai prin faina, dupa care prin bolul cu oua si condimente, si ultimul pas, in farfuria cu fulgii zdrobiti.

Le asezi direct pe tava careia i-ai pus si hartie de copt, si o bagi in cuptorul preincalzit la 200 de grade. Se rumenesc in 30 de min. Eu i-am intors dupa 25 de min si i-am mai lasat 5 min. Am facut si cartofi copti simpli, cu putina sare si atat.

Ca sos, am folosit sos de usturoi si ketchap. Amestecandu-le au dat un gust si mai bun.

Si la desert am facut placinta Ema cu fructe de padure. Imi place combinatia dintre frisca rece si placinta fierbinte.

Tort de fructe cu mousse de iaurt si frisca

Pentru inaugurarea de duminica a cabinetului sotului meu, am pregatit special un tort racoros din fructe cu mousse de iaurt si frisca. Am mancat pt prima oara tort de genul asta,  pe 7 ianuarie, la o petrecere. Mi-a placut, si am cerut reteta.

Aveti nevoie de:

Un inel de tort detasabil de diametru minim 28 cm

Pt BLAT: 250 g piscoturi
200 gr unt

CREMA 1: 400g iaurt cu fructe (am ales capsuni)
o cutie compot caise
2 plicuri gelatina
200 ml smantana pt frisca naturala
un plic intaritor frisca
zahar pudra dupa gust

CREMA2: 400 g iaurt clasic si o cutie  compot caise
2 plicuri gelatina
200 ml smantana pt frisca
un intaritor frisca
zahar

ORNAMENT: un plic “tort-gelee” rosu
2 linguri zahar
250 ml suc fructe padure (sau apa)

Fructe: 4 kiwi, 2 banane mari, o portocala, caisele din compot.

Preparare Blat:  Topim untul, se sfarama piscoturile,  dupa care se amesteca cu untul topit. Eu am sfaramat piscoturile in cateva secunde cu un blender robotel. Am auzit ca se pot sfarama si cu ciocanelul de snitele, dar dureaza mult mai mult.

Tapetam blatul in inelul de tort, il presam cu degetele si il punem in congelator pana terminam de facut prima crema.

Preparare Crema 1:  Se pun la inmuiat doua plicuri de gelatina in zeama de compot. Caisele le pastrati pentru decor.
Se prepara frisca naturala din smantana: Am cumparat smantana de la Milli, special pt facut frisca. Pentru a iesi bine frisca, smantana trebuie sa stea macar jumatate de zi la frigider, chiar si recipientul unde o vei mixa e indicat sa fie ft rece. E bine sa aiba intre 18 si 30% grasime.  Se bate cu mixerul la prima treapta 1 min, dupa care se adauga cate putin tot plicul de intaritor plus 1 plic zahar vaninilat.

Poza de mai jos am facut-o cand nu era destul de intarita. Am mai mixat-o cam 2 min, si arata ft bine.

Frisca se toarna peste iaurtul de fructe si se adauga zahar dupa gust, se omogenizeaza. Gelatina se incalzeste pana la topire (nu sa fiarba). Dupa, se toarna peste frisca si iaurt, se mixeaza usor. Se toarna crema peste blatul de piscoturi.

Bagi iar la congelator 2 min, timp in care tai fructele pt a le pune peste prima crema. Fructele se aseaza deasupra. Se da din nou la congelator.

Preparare crema 2: se procedeaza ca la prima crema, doar ca se face cu iaurt clasic. Se scoate forma din congelator si se toarna crema a doua. Puneti iar 2 min la congelator pana pregatiti fructele de decor.

Mie mi-a incaput la fix:

Preparare ornament: Plicul de tort gelee cu doua linguri de zahar si 250 ml suc de fructe de padure se pun la fiert un minut. Se toarna peste crema 2, dupa care se pun fructele. Eu am facut invers, si nu prea a iesit frumos. :)) Dar data viitoare stiu cum sa procedez.

Mai puteti pune compot (fara fructe) in blatul cu piscoturi, odata cu untul pentru insiropare.

Se lasa minim 1 ora in frigider. Inainte de servire, se scoate inelul.

 

Poze cu tortul din timpul inaugurarii:

Muschi de porc cu varza calita

Imi place foarte mult varza.  Salata de varza, varza murata, varza prajita, varza calita murata. Orice e din varza, e pe placul meu.

Acum cateva zile am pregatit muschi de porc cu varza calita murata.

Ingrediente:

- o capatana varza murata

- muschi de porc (am pus din ochi)

- ceapa, 2 buc.

- sare

Mai intai se taie varza fideluta si se pune intr-un bol cu apa la desarat timp de o ora.

Dupa o ora:

Intr-un recipient se pun la calit cele 2 cepe taiate in  ulei si putina apa. Dupa ce se inmoaie ceapa, se adauga varza plus o cana de apa calda. Sa mai aveti pusa deoparte inca o cana cu apa calda, in caz de apa din oala scade de tot. Se amesteca destul de des in ea pt a nu se arde (cam la 5 min).

Se lasa in jur de o ora jumatate.

Muschiul se taie felii si se prajeste separat. Dupa ce e gata il pui in oala cu varza.

Se serveste cu ardei iute.

Jurnal de mămică: 1 an si 2 luni

Acum cateva minute Roxalia a facut ceva nou. Am ramas surprinsa si m-am gandit sa imi notez acest lucru. Ieri am fost la o prietena, si Roxalia a dat de niste pantofi cu platforma si cu toc ft inalt. A incercat sa se incalte, dar nu a reusit. Ca sa vedem cum reactioneaza, am incaltat-o si o tineam  sa nu cada. A stat nemiscata si cu zambetul pe buze si asta a fost totul.

Iar acum cateva minute [la ora 00:30 inca nu doarme], in timp ce lucram la laptop, aud un tropait de ceva prin casa. Ma deranja, dar nu am bagat de seama… am crezut ca taraie vreo jucarie. Dupa inca 10 secunde de zgmot ma intorc sa vad ce face. Si ce crezi??? Imi  scosese din pantofar o pereche de saboti vechi cu platforma de vreo 7 cm, si mergea cu unul in picior. Dupa care, il dadea jos si-l punea pe celalalt, mergand iar vrei 2 metri cu el singur in picior.

Credeam ca o fetita face acest lucru pe la 2 ani, dar uite ca stie si la 1 an si 2 luni.

Ce mai e nou:  Se urca singura in pat. Are 6 dinti. Daca ii spun “hai, iubeste-ma!”, vine si ma strange tare tare de gat.  Daca ii este dor de mine in timpul zilei, vine si ma strange de picioare. In ultimul timp de abia mai reusesc sa ii dau eu sa manance, vrea sa isi duca ea lingurita/furculita la gura. Plus multe alte chestii si obraznicii :))

 

 

Penne cu ton

Ieri am facut paste delicioase cu ton.  Le-am facut dupa o reteta simpla, si au iesit ft bune.

Ingrediente folosite pt 4 portii:

- 250 gr paste penne

- 1 cutie mare de ton maruntit in ulei

- 1 ceapa

- jumatate de catel de usturoi (apx 6 bucatele)

- sos de rosii (10 linguri mari)

- sare

Se pun pastele la fiert timp de 11 min, in apa deja fiarta si sarata.

Separat, se pun la calit usturoiul si  ceapa taiate marunt in uleiul scurs din conserva. Pentru ca nu era mult ulei, am mai adaugat din start putina apa, numai bine sa fie cat de cat dietetic.

Dupa 6 minute, adaugam sosul de rosii si lasam putin la fiert. Cand sosul se ingroasa, turnam tonul peste el si lasam sa traga un clocot.

Dupa ce scurgem pastele si le clatim cu apa rece pt a nu se lipi intre ele, le amestecam cu sosul. Se condimenteaza dupa plac.

In farfurie, punem peste paste si parmezan.

Iartă!

Lumea conflictuala in care traim are astazi mai multa nevoie de iertare ca oricand, caci fara iertare nu se poate vorbi de o vindecare autentica. Asa cum explica pe larg Gerald Jampolsky in cartea “Iertarea – cea mai mare putere vindecatoare”, destinul nostru depinde adeseori de masura in care stim sa iertam.

Mai jos voi publica un poem din aceasta carte,  iar daca iti face placere, reciteste-l saptamanal, intrucat el sintetizeaza perfect cateva din cele mai importante principii ale iertarii descrise de Jampolsky.

Iertarea este reteta fericirii

Incapacitatea de a ierta este reteta nefericirii

Nu ar fi exclus ca orice durere, indiferent de cauza ei, sa aiba la baza o incapacitate interioara de a ierta.

Cultivarea gandurilor de razbunare

Si blocarea iubirii si compasiunii

Interfereaza cu siguranta

Cu sistemul nostru imunitar

Si cu starea noastra de sanatate

Asa numita manie “justificata”

Interfereaza cu siguranta

Cu experimentarea Pacii lui Dumnezeu.

 

Iertarea nu inseamna

Ca esti de acord cu fapta comisa de celalalt,

Sau cu comportamentul lui revoltator.

Iertarea inseamna sa nu mai traiesti in trecut

Si sa nu te mai cramponezi de temerile acestuia.

Iertarea inseamna sa nu-ti mai zgandari vechile rani

Astfel incat acestea sa continue sa sangereze.

Iertarea inseamna

Sa traiesti si sa iubesti

In intregime in momentul prezent,

Fara sa lasi acest moment

Sa fie umbrit de trecut.

Iertarea inseamna sa te eliberezi de manie

Si de ganduri violente.

Iertarea inseamna

Sa renunti la orice dorinta

De a putea sa iti schimbi trecutul.

Iertarea inseamna

Sa iti reversi iubirea asupra tuturor,

Fara sa excluzi pe nimeni.

Iertarea inseamna

Sa vindeci golul din inima

Provocat de incapacitatea de a ierta.

Iertarea inseamna

Sa vezi lumina lui Dumnezeu

In toti oamenii,

Indiferent de comportamentul lor.

Iertarea nu este un act unilateral

Ea nu se refera exclusiv la celalalt,

Ci si la tine insuti,

Si la greselile pe care le-ai facut in trecut,

Precum si la vinovatia si rusinea de care continui sa te cramponezi.

In sensul cel mai profund,

Iertarea inseamna sa te ierti pe tine insuti

De separarea ta fata de un Dumnezeu plin de iubire.

Iertarea inseamna

Sa il ierti pe Dumnezeu

Si interpretarea gresita fata de el,

Potrivit careia te-a abandonat sa te-a lasat singur.

A ierta chiar in acest moment

Inseamna sa nu mai fii

Regele sau Regina celor care taraganeaza tot timpul lucrurile.

Iertarea deschide poarta

Dincolo de care te poti simti una cu Spiritul

Si cu ceilalti oameni.

Nu este niciodata prea devreme

Pentru a ierta

Nu este niciodata prea tarziu

Pentru a ierta

Cat de mult dureaza iertarea?

Titul depinde de sistemul tau de convingeri.

Daca esti absolut sigur ca ea nu se va produce niciodata,

Nici nu se va produce.

Daca esti absolut convins ca va dura sase luni,

Va dura cu siguranta sase luni,

Daca esti absolut convins ca nu dureaza decat o secunda,

Ea nu dureaza decat o secunda.

Eu cred din toata inima

Ca aceasta lume nu va cunoaste starea de pace

Decat atunci cand fiecare om

Isi va asuma responsabilitatea

De a-i ierta pe toti ceilalti,

Inclusiv pe el insusi,

In intregime.

 

Vino pe Portalul nostru sa discutam impreuna despre iertare.

Pierderea inocentei

Vreau sa redau un fragment ce m-a miscat, din cartea Arta de a iubi, de Don Miguel Ruiz.  Eu si Alex recomandam aceasta carte tuturor. Te schimba in bine, iti face viata mai frumoasa, iti vindeca ranile emotionale. Prin vara am citit-o de doua ori. Merita! ;)

 

“Imaginaţi-vă că aveţi doi sau trei ani. Sunteţi fericit, vă jucaţi, exploraţi lumea. Nu sunteţi conştient de ceea ce este bine sau rău, de ceea ce este corect sau greşit, de ceea ce trebuie să faceţi sau de ceea ce nu trebuie să faceţi, căci nu aţi fost încă domesticit. Vă jucaţi în sufragerie cu tot ceea ce găsiţi în jurul dumneavoastră. Nu aveţi nici cea mai mică intenţie rea, nu doriţi să distrugeţi nimic, dar se întâmplă să vă jucaţi cu chitara lui tata. Pentru dumneavoastră este doar o jucărie; în nici un caz nu v-aţi propus să-i faceţi lui tata un rău. Dar tatăl dumneavoastră are una din acele zile în care totul îi merge pe dos. A avut probleme la serviciu, s-a întors acasă şi vă găsește în sufragerie jucându-vă cu lucrurile lui. Se enervează imediat, aşa că începe să vă bată.

Din punctul dumneavoastră de vedere acest lucru este o injustiţie. Tata de-abia a intrat în cameră şi începe imediat să vă lovească. Iar dumneavoastră aveaţi încredere în el, căci era tatăl dumneavoastră, cel care de regulă vă proteja, vă lăsa să vă jucaţi şi să fiţi cel care doreaţi să fiţi. Dintr-odată, ceva nu mai este în ordine. În inima dumneavoastră a apărut o durere, generată de injustiţia la care aţi fost supus.

Sunteţi sensibil; vă doare şi începeţi să plângeţi. Nu plângeţi însă numai din cauză că vă loveşte. Nu atât agresiunea fizică vă produce durerea din suflet, cât cea emoţională, simţul că s-a produs o nedreptate. În fond, nu aţi făcut nimic rău.

Acest simţ al nedreptăţii comise produce o rană în sufletul dumneavoastră. Corpul dumneavoastră emoţional este rănit, iar în acel moment vă pierdeţi o parte din inocenţa dumneavoastră. Aţi învăţat că nu puteţi avea întotdeauna încredere în tatăl dumneavoastră. Chiar dacă mintea dumneavoastră nu realizează încă acest lucru, căci nu a învăţat încă să analizeze, ea realizează totuşi că nu mai poate avea încredere în tatăl dumneavoastră. Corpul emoţional vă spune că există ceva în care nu puteţi avea încredere şi care se poate repeta.

Reacţia dumneavoastră poate fi teama, sau mânia, sau ruşinea, sau pur şi simplu plânsul. Această reacţie înseamnă deja o otravă emoţională, căci reacţia normală de dinainte de domesticire este dorinţa de a răspunde cu aceeaşi monedă nedreptăţii comise, adică de a vă lovi la rândul dumneavoastră tatăl. Ridicaţi mâna la el, dar acest lucru îl înfurie şi mai tare.

Reacţia lui generează o pedeapsă şi mai mare pentru dumneavoastră. Acum sunteţi convins că o să vă distrugă. Aţi învăţat deja să vă temeţi de el, aşa că nu vă mai apăraţi, căci ştiţi că acest lucru nu va face decât să înrăutăţească şi mai tare lucrurile.

Nu înțelegeți încă de ce, dar ştiţi deja că tata v-ar putea omorî. Acest lucru produce o rană foarte gravă în mintea dumneavoastră. Înainte, mintea dumneavoastră era complet sănătoasă; eraţi complet inocent. După această experienţă, mintea raţională încearcă să găsească o explicaţie. Învăţaţi să reacţionaţi într-un anumit fel: în felul dumneavoastră personal. Emoţia respectivă rămâne în interiorul dumneavoastră şi vă schimbă de-a pururi cursul vieţii.

Experienţa se va repeta apoi din ce în ce mai des.

Injustiţiile se vor accentua, vor veni din partea mamei şi a tatălui, a fraţilor şi surorilor mai mari, a unchilor şi mătuşilor, din partea şcolii, a societăţii, din partea tuturor. Cu fiecare rană nouă, veţi învăţa să vă apăraţi, dar nu aşa cum o făceaţi înainte de domesticire, când vă limitaţi să vă apăraţi pe moment, după care vă continuaţi joaca.

Acum a apărut în interiorul rănii ceva care la început nu reprezintă o problemă majoră: otrava emoţională. Aceasta se acumulează însă, iar mintea începe să se joace cu ea. Începeţi să fiţi din ce în ce mai îngrijorat în legătura cu viitorul, căci aveţi deja amintirea otrăvii şi nu doriţi ca ea să se repete.

Mai aveţi şi alte amintiri: aceea de a fi acceptat. Vă mai amintiţi de vremea când mama şi tata vă acceptau şi când totul era în armonie. Vă doriţi din nou acea armonie, dar nu ştiţi cum să o recreaţi. Şi întrucât nu puteţi ieşi din sfera propriilor dumneavoastră percepții, tot ce se petrece în jurul dumneavoastră pare să fie din cauza dumneavoastră. Ajungeţi să credeţi că tata se ceartă cu mama din cauza dumneavoastră, chiar dacă cearta lor nu are nimic de-a face cu dumneavoastră.

Treptat, vă pierdeţi astfel inocenţa. Începeţi să simţiţi resentimente, iar la un moment dat deveniţi incapabil să mai iertaţi. În timp, aceste incidente şi interacţiuni vă conving că nu este deloc sigur să fiţi cel care sunteţi. Acest mecanism se produce în cazul tuturor oamenilor, variind însă în funcţie de inteligenţa şi educaţia lor. El depinde de multe lucruri. Dacă aveţi noroc, domesticirea nu este atât de puternică. Dacă nu aveţi însă noroc, ea va fi atât de puternică, iar rănile atât de adânci, încât puteţi ajunge să vă temeţi chiar să mai vorbiţi. Aşa se nasc oamenii sfioşi. Sfiala nu este altceva decât teama de a vorbi, de a te exprima pe tine însuţi. Puteţi ajunge să credeţi că nu ştiţi să dansaţi sau să cântaţi, dar aceasta nu este decât o reprimare a instinctului înnăscut al omului de a iubi.

Oamenii se folosesc de teamă pentru a-i domestici pe alţi oameni, iar teama noastră creşte odată cu fiecare nouă experienţă a injustiţiei. Simţul nedreptăţii este cuţitul care taie şi rănește corpul nostru emoţional. Otrava emoţională este creată de reacţia noastră la ceea ce considerăm a fi o nedreptate. Unele răni se vor vindeca, dar altele vor rămâne infectate şi vor acumula din ce în ce mai multă otravă. Atunci când nivelul otrăvii creşte prea mult, noi simţim nevoia să ne eliberăm de ea, trimiţând-o altei persoane. Cum? Prin captarea atenţiei respectivei persoane.”

Mai mult din acest capitol puteti citi pe Portalul de evolutie, progres si dezvoltare personala. Puteti da Like la pagina daca aveti cont fb.

 

Un Craciun minunat

A sosit si Craciunul. Primul Craciun sarbatorit in noua casa.

Culorile principale pe care le-am ales anul acesta au fost movul si albastru. Asadar, semineul si bradul au stralucit in aceste culori.

Am ales un brad in ghiveci, pt a-l  planta la primavara.  E un Abies Nordmanniana de 220 cm cu tot cu ghiveci. Desi in fiecare an, impodobeam bradul inca de la inceputul lui decembrie, anul asta am vrut sa il impodobesc cat mai tarziu pt a nu suferi bradul, stand in casa. Mai ales ca noi avem incalzire prin pardoseala, si nu calorifere. Asa ca abia pe 20 dec l-am impodobit. In schimb, pe 30 noiembrie am terminat de decorat semineul (nu mai aveam rabdare).

Pe ici pe colo am lucrat cu manuta anumite detalii, cum ar fi funditele din brad, infrumusetarea lumanarilor, am cusut fata de masa, etc.

Am facut o sedinta foto de Craciun si am pus pozele AICI.

Clafoutis cu vişine şi mandarine

Am  primit cadou o forma de prajitura cu fata lui Mos Craciun, si am decis sa o folosesc la un desert taranesc de origine franceza: clafoutis cu visine. De data asta am pus si mandarine, dar mai bine nu o faceam. S-a lasat zeama de la ele si mi-a cam acrit intregul desert.

Ingrediente:

- Un borcan mare de compot de visine fara samburi  (sau proaspete)

- 3 oua

- 250 ml lapte

- 100 gr faina alba

- 100 gr zahar

- 1 plic zahar vanilinat

- jumatate de sticluta mica de esenta de vanilie

- 50 gr unt

Si  incepem. Scoateti de acum untul (50gr) din frigider si lasati-l sa se topeasca un pic la temp camerei. Tot acum poti da sa se incalzeasca cuptorul la 175 grade.

Intr-un recipient mare punem urmatoarele componente: ouale, esenta, zaharul simplu + vanilinat, faina. Amestecati, dupa care introduceti treptat laptele.

Ungem tava cu untul topit.

Asezam visinile.

Punem maiaua (“aluatul”) peste, si bagam la cuptor pt 40 min.

Asta a iesit. Din pacate s-a cam umflat dedesubt si fata lui Mos Craciun nu prea se vedea. Data viitoare o sa incerc o tarta de pricomigdale, sper sa se vada mai bine Mosu’.

Desenele noastre preferate: Masha si Ursul (Маша и Медведь)

De ceva timp, eu si Roxalia, ne uitam  pe youtube la desenele animate Masha si Ursul. Un episod tine 7 minute. Sunt desene rusesti, inca nu le-am gasit traduse, dar nici nu mi-e greu sa deduc despre ce este vorba.

Daca te uiti la 2-3 episoade, incepi sa le iubesti.

Masha este o fetita mica, foarte energica, curioasa, fara frica de nou. Ca toti copiii, crede ca lumea a fost creata pentru ei. Isi baga nasul peste tot, este incapatanata si persistenta.  Curiozitatea o baga in situatii diferite, si il atrage astfel si pe Ursul in joc.

Ursul iubeste pacea, confortul si linistea… pe care le pierde dupa ce o intalneste pe Masha. Este un mare iubitor de hrana, somn si de ordine. O sa vedeti ce casa frumoasa are, decorata frumos, si frigiderul plin de bunatati. Modificarile si aventurile nu sunt pentru el, dar avand-o pe Masha in preajma nu are incontro. :)) Spre surprinderea lui, descopera ca ar fi plictisitor fara Masha, si se bucura cand ea il atrage intr-o aventura nebuna.

Puteti incepe cu episodul acesta. E primul episod, si arata cum pleaca de acasa si ajunge sa traiasca in casa cu Ursul.

Dupa care, alegeti din dreapta ce episod vreti. Sau daca vreti sa le vedeti cronologic in functie de sezon, intrati aici.

Ficăţei cu smântână şi ceapă

Aseara am incercat iar sa prepar ficateii altfel. Am decis sa ii fac cu smantana, ceapa si patrunjel.

Am folosit pt 4 portii:

- o tavita de ficatei (apx 500 gr)

- 4 cepe

- 200 ml smantana

- patrunjel

- sare, piper

- boia dulce (daca preferati)

- apx 50 gr unt (puteti folosi si ulei)

Dupa ce curatam si spalam ficateii ii punem in apa fiarta, si ii lasam la fiert cam 5 minute. Se scot si se taie in bucatele mici (6-7 bucatele la un ficatel).

Separat se pune la incins untul. Dupa ce se topeste se adauga ceapa taiata marunt. Se caleste cateva minute (eu am pus acum sarea pt a se inmuia mai repede ceapa + piper, boia).

Se adauga ficateii taiati, si se lasa la calit inca 5 minute.  In timpul asta puneti separat un ibric de apa pt a se incalzi.

Dupa ce s-a incalzit bine, se toarna peste ficatei.

Se lasa asa timp de 15-20 minute.

Puneti  intr-un bol mic 3 linguri faina si cateva linguri de sos format de la ficatei. Se amesteca bine pana nu se mai vad bulgarasi de faina.

Cand au trecut cele 15-20 de min,  adaugi ce ai in bol plus  smantana peste ficatei. Se lasa pana da in clocot. Dupa ce inchideti focul, puteti adauga patrunjelul tocat.

Felul de mancare merge foarte bine cu mamaliguta. Dupa ce am gustat, ne-am dat seama ca trebuie si salata. Am ales muraturi – gogonele.  Pt astazi mai am 2 portii, si o sa incercam sa mancam cu varza murata, am impresia ca o sa se potriveasca si mai bine :)).

Update! Am mancat cea de a doua portie cu varza murata si a fost excelenta combinatia. Mi-a adus de curand cineva, varza murata de la Garten Krone din Austria. E a doua oara cand mananc acest tip de  varza “cumparata” , si m-a surprins placut la fel ca prima data. E buna la gust, plus ca imi place cum e taiata (fideluta). Intr-adevar delikatess sauerkraut!

Iar la desert mi-a mai ramas o amandina din prajiturile de ieri. Aseara mi-a venit pofta de savarina, de eclere, de amandine, de bomboane fondante. Alex mi le-a cumparat pe toate. :))

Prajitura de week-end

Imi place coliva foarte mult, as manca foarte des acest desert, dar doar atunci cand e pregatit fara niciun interes, si nu sta pe langa vreun trup fara suflet. :| Ce urat suna. Indiferent cum m-as fi exprimat tot aici ajungeati cu gandul.

Ador produsul in sine, mai ales daca iese suculent. Ce nu imi place e termenul “coliva”, care ma duce din prima la gandul ca cineva a murit.

Ideea este ca se afla printre dulciurile mele preferate. Si are mai putine calorii fata de prajiturile cu crema. Prefer sa o numesc in continuare “prajitura cu arpacas si nuca”.

Zilele astea mama lui Alex mi-a facut o surpriza si mi-a pregatit special o prajitura cu arpacas si nuca, cu multe bomboane colorate, fix cum imi place mie.

Desi in poza pare mica, farfuria e maricica (farfurie de supa) si toata prajitura e doar pt mine!!! :)) Alex a plecat cu treaba de joi dimineata la Bucuresti, la cateva intalniri, la un curs… iar eu am putina treaba cu prajitura asta, trebuie sa o termin pana astazi (duminica) cand vine el. :))

De cate ori pleaca Alex din oras, o zi, doua , trei sau mai multe, incerc sa imi fac un program mai incarcat sa nu ii simt lipsa. Mai ales seara! Asa ca joi  am fost cu Roxalia la petrecerea aniversara a Alinei, vineri am fost la un bal caritabil (B.d. Diamant), iar ieri a fost ziua SPA. Tratamente, masti, rasfat.  In schimb, ieri spre seara nu am iesit din casa, mai ales ca simteam cateva simptome de raceala (si chiar am racit). ..si mi s-a facut dor sa mananc popcorn cu cascaval si sa ma uit la 3-4 episoade din Modern Family.  Dar fara Alex nu ma uit, as simti ca l-as trada, pt ca acest serial e serialul nostru de familie, mereu il vedem impreuna, ne facem popcorn, si mancam dulciiiuri!!! :))  Uite asa slabesc eu, mananc dulciuri la 11 noaptea.  Dar alerg pe banda o ora in fiecare zi, CORECT? Daca cititi postul anterior, stiti la ce ma refer. :D

Apropo, recomand serialul Modern Family oricui, e un serial de comedie fff dragut. Nu trebuie sa fii casatorit pt a-l vedea/ a-l intelege. Un episod dureaza doar 20 de minute, nu o sa va ia prea mult din timpul liber. ;)

Mai sunt cateva ore pana sa ajunga scumpul meu sot. De abia astept sa vina si sa povestim fiecare prin ce evenimente am trecut, pt ca la telefon nu am avut timp sa vorbim. Ziua el avea treaba, iar cand venea seara, eu nu mai puteam vorbi. Il sunam  pe la 1 noaptea cand ajungeam acasa, dar el era in toiul distractiei la fratele meu acasa. A dormit acolo zilele astea, si probabil a simtit din nou cum e sa fii student si sa te culci la 3 dimineata.

Acum vreau sa trag o fuga pana la Selgros, sa mai cumpar cateva decoratiuni pt brad si ingrediente pt mancare. As vrea sa ii fac o surpriza si sa ii pregatesc ceva nou, dar nu stiu ce. Mai vad eu…

p.s. A mai ramas putina prajitura si pt Alex. :))

Pe curand!

Jurnal de mămică: Alăptarea

Inca o alaptez pe Roxalia si am de gand sa fac acest lucru pana iesim din iarna, pe la inceputul lui martie sa incep usor usor intarcarea. Fac acest lucru, pt a-i intari imunitatea naturala si in aceasta iarna, dar si din alt motiv: simt o fericire de nedescris atunci cand o alaptez pe fiica mea. Am citit o chestie faina intr-o carte scrisa de Osho si m-am regasit 100% printre cuvintele lui.

Atunci cand mama isi imbratiseaza copilul in timpul alaptarii se produce  un transfer de energie. Aceasta energie este invizibila, noi o numim iubire, caldura sufleteasca. Ceva trece de la mama la copil, dar si invers, de la copil la mama. Asa se explica de ce femeile sunt atat de frumoase atunci cand devin mame. Inainte le lipsea ceva, nu erau complete, cercul era rupt. Cand femeia devine mama, cercul devine complet. Asupra ei coboara o gratie, dintr-o sursa pe care nimeni nu o cunoaste. Asadar, nu numai mama isi hraneste copilul, ci si copilul isi hraneste mama. Comuniunea dintre cei doi continua. In lume nu exista nici o alta relatie de comuniune la fel de stransa ca aceea dintre mama si copilul ei. Nici chiar indragostitii nu sunt la fel de apropiati, caci copilul se naste chiar din trupul mamei, din sangele ei, el este o extensie a fiintei ei. Iubitul iti poate fi aproape de inima, dar copilul tau a trait in tine, in interiorul inimii tale. Timp de 9 luni, el a facut parte integranta din trupul mamei, fiind unit organic cu ea. Este firesc ca aceasta legatura sa continue sa existe chiar si dupa nastere, sub forma unui transfer de energie. Atunci cand mama isi iubeste copilul, laptele ei are un gust diferit si o vibratie diferita. Ea se bucura atunci cand isi alapteaza la san copilul; aceasta actiune ii stimuleaza propria sexualitate. Daca mama isi iubeste cu adevarat copilul, ea traieste o bucurie aproape orgasmica atunci cand il alapteaza. Mama incepe sa straluceasca, iar copilul simte asta. El devine constient de fenomenul pe care il experimenteaza mama sa. Nu este vorba de o simpla alimentatie, ci de o fericire impartasita. Cand mama alapteaza insa numai din necesitate, sanul este rece, el nu emana nici un fel de caldura. Iar copilul simte acest lucru, se simte nedorit. Daca mama este fericita, daca ea se bucura atunci cand isi alapteaza copilul, acesta va capata incredere, convins ca mama lui va fi intotdeauna acolo, sa il apere si sa il protejeze. Ori de cate ori ii va fi foame, el va trai si acest sentiment de siguranta. De aceea, el nu va simti niciodata nevoia sa manance mai mult decat ii trebuie. Un copil iubit va fi tot timpul un copil sanatos. El nu va fi nici prea gras, nici prea slab, ci va pastra un echilibru perfect.

Acesta este cel de al doilea motiv.  Alaptatul este inca o minune pe care am simtit-o in viata mea. Apreciez mamele care isi alapteaza copiii minim 6 luni, si imi pare rau pt acele mame care se chinuie si nu reusesc sa alapteze. Unele renunta pt ca nu rezista durerii din cauza ragadelor, iar altele pentru ca observa ca laptele lor nu e consistent. La ultima parte, cu laptele neconsistent nu stiu ce sa cred. Am vazut o emisiune cu un doctor foarte bun si spunea ca nu exista asa ceva: “O mama nu trebuie sa renunte in a nu-si mai alapta bebelusul.  Laptele mamei espe special adaptat pentru fiecare bebelus in parte si actioneaza in functie de nevoile lui. “   Aici nu ma bag, pt ca nu am trecut prin asta si prefer sa tac.  Dar la prima parte, cea cu ragadele, as dori sa scriu cateva cuvinte. La inceput, am avut si eu ragade, si toate mamele vor avea aceste rani mici in prima luna. Cand o alaptam, simteam ca cineva ma injunghie cu un cutit in san. Strangeam din dinti, dar nu renuntam sa imi hranesc fetita. Si un alaptat dura cam 20-30 de minute la inceput. Garmastanul nu prea facea minuni, poate doar psihic ma facea sa cred ca o sa imi treaca. Pana cand am descoperit secretul! :)) Am cumparat de la Baby Nova aparatoare speciale pt alaptat (stiti voi, mamicilor la ce ma refer). Mi se pareau gigantice si credeam ca nu vor avea efect. Dar uite ca mi-au trecut ranile in 2-3 zile si dupa aceea nu am mai avut probleme pana in ziua de astazi.

Alte avantaje ale alaptarii:

-          Am slabit enorm. Am ajuns sa fiu mai slaba ca inainte de a ramane insarcinata. Am 49 de kg. Se zice ca o zi de alaptat e echivalentul a unei ore de alergat pe banda.

-          Am un bust frumos. Am avut noroc, nu am facut vergeturi si nici nu mi s-a lasat pielea.

-          In timpul noptii cand plange si vrea sa manance, nu mai trebuie sa ma trezesc de tot sa prepar lapte praf, ci o alaptez un minut si adoarme la loc (si eu in 30 de sec) :))

-          Cand iesim oriunde in afara locuintei noastre, daca ii este foame, nu dureaza mai mult de 10 secunde pana cand ii ofer o masa pe cinste. Nu trebuie sterilizat nimic, nu trebuie preparat nimic, nu trebuie incalzit. Intotdeauna va fi proaspat, numai bun de cald si perfect ca “formula”.

-          Am un feeling deosebit. Simt ca ii ofer protectie si siguranta. Daca e langa mine, nu conteaza unde vom fi, ea nu va lesina de foame.

-          Alaptatul este cel mai mare cadou de sanatate pe care I l-am putut oferi fiicei mele. Compozitia laptelui matern este unica si contine hormoni si celule care sunt imposibil de obtinut in mod artificial.

Toata lumea stie cat de important este ca un copil sa primeasca lapte matern, si cu toate astea cand aud alte mamici ca eu inca o alaptez si ca nu i-am dat pana acum niciun strop de lapte praf raman uimite, dar mi s-a parut ca au ramas uimite intr-un sens negativ.  Asociatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptatul exclusiv pina la varsta de 6 luni – dar recomanda alaptatul pina la varsta de 2 ani (fiind combinat desigur cu alte alimente solide – de la varsta de 6 luni). Candva s-a strecurat si un mit: dupa un an, laptele isi pierde din nutrienti si vitamine. Nu este adevarat, atat timp cat exista lapte acesta va avea acelasi continut. Asa ca mie mi se pare perfect ca am reusit sa o alaptez atat de mult timp.

Stiati ca mamele adoptive pot alapta? Exista posibilitatea inducerii lactatiei cu ajutorul anumitor medicamente sau altor metode; femeile sunt capabile sa produca lapte si fara sarcina. Si inca o chestie interesanta de care am auzit la emisiunea de mai sus este ca o mama poate sa alapteze din nou, chiar daca a facut o pauza de 3 luni.

Din Campania de Informare Parinte de nota 10:

Unele mamici constata ca nu pot sa-si alapteze bebelusii, desi si-ar fi dorit sa o faca. Uneori lapte pur si simplu “nu vine” sau nu este de ajuns pentru ca bebelusul sa fie hranit exclusiv cu lapte de san. Alteori, o problema medicala poate impiedica mama sa alapteze (hepatita, epilepsie, insuficienta cardiaca, renala sau hepatica, s.a.) sau poate impiedica bebelusul sa primeasca laptele matern (intoleranta la lactoza). De aici si pana la depresia post-partum este un singur pas. Dezamagita, furioasa si frustrata, proaspata mamica va crede ca este vina ei si ca nu este capabila sa fie o mama buna.

Insa exista si mamici, care desi pot, din punct de vedere medical sa alapteze, nu vor sa o faca. Sunt o multime de motive, iar pe unele din ele, mama nici macar nu poate sa le explice. Poate exista neintelegeri, poate considera ca nu este capabila sa alapteze, se teme ca va avea dureri, se teme ca-si va pierde complet independenta, fiind in permanenta legata de copil sau a vazut ca nicio femeie din familie nu a alaptat.

Dar presiunea din partea familiei, medicilor si a societatii in general este enorma, mai ales acum ca au aparut pana si campanii ce promoveaza alaptatul. Ce poti face daca esti intr-o asemenea situatie? Cum impaci dorinta ta cu sanatatea copilului si convingerile familiei? In primul rand nu trebuie sa uiti niciodata ca alegerea iti apartine. Copilul tau are o singura mama si aceea esti tu. Nu parintii tai, socrii sau partenerul tau sunt cei care vor alapta, ci tu. Nu te lasa convinsa sa faci ceva ce nu vrei. Daca alegi sa nu alaptezi, asta nu inseamna ca nu esti o mama buna. Scopul final este binele copilului, iar el are nevoie de o mamaica vesela, relaxata si odihnita. Mai bine sa fie hranit cu biberonul de o mama care adora ceea ce face decat sa fie alaptat de o mama care uraste momentul mesei si se teme de el.

Totusi, inainte de a lua o decizie, asigura-te ca te-ai informat corespunzator si din surse sigure. O multime de mituri si prejudecati circula printre mamici, unele din ele suficient de “urate” pentru a le descuraja pe cele care vor sa alapteze. Asigura-te ca stii tot ce se poate despre alaptat si ca iei o decizie informata.

Intrati aici si cititi tabelul cu factorii antivirali care se gasesc in laptele matern si bolile de care sunt protejati copiii. Mama trebuie sa fi avut boala respectiva pentru ca in laptele ei sa se gaseasca substantele care sa protejeze bebelusul de virusul care declanseaza boala. De ex, daca mama nu a facut niciodata rubeola, nici in laptele ei nu vor exista anticorpi impotriva acestui virus.

Jurnal de mămică: 1 an şi o lună

Astazi am inceput sa vorbesc cu mama despre cum eram eu si fratele meu cand eram mici. Din pacate nu a stiut sa imi spuna cu lux de amanunte anumite lucruri (si asta pt ca nu si-a notat! :))) Mi-a spus ca tine minte perfect ca frate-miu a desenat prima oara un omulet la 1 an si 8 luni. Capul in forma de cerc, doi ochi, gura, caciula si corp. Si am ramas putin mirata. Adica Roxalia peste jumatate de an sa poata sa ma surpinda astfel? Ar fi grozav. Poate e normal, inca nu m-am interesat daca e devreme pt un copil sa deseneze calumea (nu mazgaleli).  Ea acum stie ca pixul/creionul sunt pt desenat hartia. Daca ii dau un creion in mana il duce pe hartie si incepe sa mazgaleasca. O data a venit langa mine cu un pix si cu o hartiuta mica (de 2 cm x 2cm) si a inceput sa “deseneze” pe ea.  Deci si-a dat seama ca orice e hartie poate fi scrisa.

Mi-a mai spus ca eu eram non-stop vesela, radeam intruna (chiar si cand aveam 40grade febra), si faceam cele mai multe obraznicii. Schwartzmuller (alis frate-miu) era foarte cuminte, si daca faceam o pozna, se ducea repede sa anunte parintii: “Fata a bagat pixul in priza!” Asa imi zicea mie…”fata”, si nu Roxana. Asta se intampla cand eram destul de mici, eu aveam un an si un pic, iar el 2 jumatate.

Tatal meu isi aminteste ca  Schwartz ii spunea lui: “Toata ziua mama pupa fata!”

De ceva timp nu am mai scris despre Roxalia aici, si ar fi cazul sa ma apuc chiar azi, daca nu vreau sa patesc ca mama… sa nu imi amintesc anumite detalii. :)) Vreau sa scriu despre ea tot ce imi trece prin cap.

Roxalia are acum 1 an si 1 luna:

-          Momentan are 3 dinti. Primul i-a aparut jos (dr), al doilea cel de sus (dr), iar al treilea e incisivul central stang.

-          Merge in picioare de la 10 luni.

-          Daca scap un pic de supa pe masuta ei, in timp ce ii dau sa manance, ia servetelul de langa si sterge.

-          Se sterge singura cu servetelul pe maini.

-          Dupa ce mananca pufuleti (apropo, ii adora!), se freaca pe maini in asa fel incat sa scape de micile firmituri.

-          Daca imi gaseste papuceii de casa, vine si mi-i pune in picioare.

-          Stie pt ce-s articolele vestimentare (de ex, caciula trebuie pusa pe cap, sosetelele in picioare, s.a). Incearca sa si le puna singura, dar nu prea reuseste.

-          Cand ma apropii de ea cu papuceii ei, se pune imediat in fundulet  sa o incalt.

-          Uneori cand face pozne vine la mine si ma pupa fara sa ii cer. Si chiar daca nu face pozne, vine uneori la mine pt pupa din proprie initiativa.

-          E innebunita dupa bebelusi (jucarie/adevarati), copii, papuci si pixuri.

-          Isi ia bebelusii in brate (are 4), ii strange aproape de gat ca si cum i-ar iubi si ii pupa.

-          A renuntat singura la suzeta pe la 10 luni.

-          De 2 sapt a descoperit ca se poate urca pe suprafete mai inalte dar mici ca arie (de ex, cutii, masinutele ei). Se urca si tipa ca sa o vad. Nu cade.

-          Face inspectie la fiecare sertar si arunca jumatate pe jos. Cred ca innebunesc pana imi vine comanda din China (baby lock).

-          Gasim mereu obiecte unde nu ar trebui sa fie. De ex, sacii de gunoi din sertarul  din bucatarie in sertarul de la dressingul din dormitor; ojele din sertarul din baie in sertarul ei cu sosetele.

-          Cand da de telefonul meu, il duce la ureche si zice „Da! Da! Da! Da! Da!”  de vreo 10 ori, sau chiar ma mult.

-          Sapt trecuta i-am facut vaccinul de 1 an (Priorix si Infarix Penta). A decurs ft bine la fel ca toate celelalte, fara febra, fara momente de agitatie. De acum la 4 ani va fi urmatorul.

-          Cand mananca ceva ce-i place, face „Mmmm” cu mancarea in gura.

-          Imita dansul jucariilor.

-          Danseaza cand aude muzica la tv (asta de vreo 3 luni).

-          Vorbeste des pe limba ei.

-          Ieri si-a ales sa se joace cu o cutie de bijuterii umpluta cu vreo 15 inele vechi. S-a jucat cu ele mai bine de jumatate de ora. Cand m-am uitat la ea, toate erau imprastiate pe jos, iar cateva prin gura. I le-am scos, si am avertizat-o ca nu e bine sa le bage in gura. Spre seara cand am inceput sa ordonez jucariile ei, am observat ca a pus inapoi absolut toate inelele in cutie. Mi s-a umplut inima de bucurie. Simt ca fetita mea creste mare si intelege tot mai multe lucruri.

-          Acum are 9,5 kg si 74 cm.

-          De o luna si ceva poate sa se dea singura jos din pat.

-          Face foarte multe contacte vizuale cu noi. Comunica cu mine bine in acest fel. Vine la mine cand o strig. Imita intonatii. Vorbeste des pe limba ei. Adica nu-i tace gura mai deloc…cu exceptie cand e ascunsa intr-un loc si a descoperit ceva nou, si crede ca nu are voie sa umble cu el. Si daca ridic vocea si ii spun ca nu are voie, rade, vine la mine si imi intinde acel obiect.

-          Coopereaza foarte bine cu oricine cand vine vorba de joaca. Adora sa se joace. Ma urmareste cu interes.

-          Nu spune decat „mama”, „tata”, „da”, a zis de vreo 3 ori si „nu”, in rest cuvinte ca  „bvvhsdvfui” sau „xokogesv” aud des. Dar nu imi fac griji, pt ca dezvoltarea la copii este diferita, ori se dezvolta din punct de vedere motoric mai devreme, ori se concentreaza asupra vorbitului. Mici sanse sunt sa le faca bine pe amandoua la varsta asta. Eu ma bucur ca fuge prin casa, se urca pe cutii, tipa si ca vorbeste pe limba ei.

-          Acum mi-a scos routerul wireless din priza. L-am bagat la loc si i-am spus „Eeiiii!”, si m-a imitat exact. :))

La multi ani, România!

De ce iubesc Romania si nu am ales sa plec afara? Acum un an ni s-a acordat sansa sa mergem in Noua Zeelanda pt un contract de 5 ani, in care nu am fi dus lipsa de nimic. Dar pt ce bun? Sa ai bani, dar sa nu ai absolut  toata familia langa tine? Sa nu ai toti prietenii langa tine,  sa iesi pe strada si sa nu iti auzi limba materna, sa nu te simti in siguranta…

Imi place sa calatoresc, sa vizitez multe tari, dar nu sa muncesc in afara Romaniei.

Acum 1 an jumatate, cand Alex si Irinel (cumatrul nostru) s-au dus la Targul “Farbe – Ausbau & Fassade”  in Germania (München), si-au dat seama ca se cauta  mult tipul de pardoseli epoxidice pe care noi il producem si daca ne-am muta acolo pt 2 ani am strange o suma frumoasa de bani. M-as fi mutat un an, dar nu mai mult… si asta pt ca as fi luat-o ca pe o experienta, si nu un mod de a trai in alta tara. Mi-ar fi placut  acolo doar pt ca reluam sa invat germana, ca aveam sa vizitez locuri noi, sa cunosc oameni noi… dar asta pt un an maxim as fi putut.  Aveam unde locui, ar fi fost pus totul la punct intr-o clipa, dar am renuntat.  Acolo oamenii sunt prea reci, daca nu esti german te considera un „ ausländer”, au o parerea foarte proasta despre romani si Romania („o tara  mizerabila plina de tigani”). De ce sa ma chinui printre straini cand ma pot chinui si in tara mea si chiar sa reusesc? Sunt implinita aici.

Desi multi nu ar  fi stat pe ganduri in locul nostru: cei care nu cred ca se pot ridica pe propriile picioare in aceasta tara sau cei care considera Romania o tara josnica . Eu nu o consider asa. Ce vina are Romania, pt ca exista anumiti oameni care o trag in jos? Sa incercam noi, ceilalti, sa fim mai buni si sa o ridicam in sus si nu sa fugim in strainatate.

Romania este o continua provocare pt noi. Oricat de greu va fi, tot mai bine e aici… e locul pe care il voi purta mereu in suflet.

O iubesc pt frumusetile sale geografice. Sunt atat de multe locuri frumoase de vizitat.  Avem mare, avem munte, avem cele mai simple si totodata frumoase locatii in care ne putem reculege.

Se apropie sarbatorile de iarna. Craciun, colinde, Revelion, traditii frumoase, preparate culinare delicioase, atmosfera superba. Nu as petrece toate astea in alta tara. O singura data am prins Revelionul in Thailanda. Nu se compara cu Romania, e mult mai multa distractie la noi. Ori era de vina prezenta intregii familii?

Romania face parte din mine, iar eu fac parte din ea. Daca nu as iubi-o ar insemna ca nu m-as iubi pe mine. Aici m-am nascut, aici e normal sa mor.

Update! M-am gandit sa precizez ca asta simt eu, adica nu as fi implinita daca as locui mai multi ani in alta tara fara familie…iar asta nu inseamna ca as avea ceva cu cei care reusesc sa fie fericiti in alta parte.  Important este sa fim cu totii fericiti, indiferent de loc. :)

Roxalia’s 1st Birthday Party with Minnie Theme

Si  uite ca a trecut si ziua mult asteptata: prima petrecere aniversara a Roxaliei, luatul din mot si ruperea turtei!

Petrecerea a avut loc pe 5 nov, intr-un loc drag de al nostru,  dupa amiaza.

O mica descriere?

Minnie Mouse theme. Culoare. Foc in semineu. Dovlecei pictati. Tutu dress. Tort cu 3 etaje. Artificii. Preparate traditionale de casa. Animatori. Pictat copii pe fata. Pictat 2-3 adulti pe fata.  Pictat toti adultii pe fata. Confetti.  Luat din moţ. Ruperea turtei. Ales din tavita. Dans. Distractie. Nebunie!!!

Si acum sa descriu cu detalii.

Tema pe care am ales-o inca din primavara a fost Minnie Mouse. Intre timp tot ce vedeam rosu cu buline albe cumparam. Am dat comanda din timp de pe ebay pt rochita Roxaliei, pt rochia mea, pt papionul lui Alex si alte accesorii.

Prin vara i-am comandat din Anglia o suzeta cu lant, cu capul lui Minnie Mouse (baby). Si noroc ca i-am tot dat-o sa o foloseasca atunci, pt ca la petrecere am adus-o doar de decor, Roxalia renuntand la a folosi suzeta de pe la 10 luni. Si acum nici nu are obiceiul sa isi suga degetul.

Rochia mea a fost de Minnie Mouse, am comandat-o din Anglia. Papionul lui Alex a venit din Coreea de Sud, iar palaria am luat-o asta vara de la Mamaia.

Cu vestimentatia Roxaliei a fost un pic de bataie de cap. Am dat comanda in America pe 6 sept. Dupa ce au facut-o, au trimis-o spre Romania pe 23 sept.  Se facuse deja 24 octombrie si eu nu primisem niciun aviz. Stateam oarecum intr-un stres ca nu o sa ajunga pana pe 5 nov, dar intr-un final, cand m-am dus la vama sa verific, rochita era acolo… asteptandu-ma de pe 12 oct. Daca stiam, sau daca as fi incercat mai devreme, eliminam un mic stres.

Am invitat cam toti prietenii care au copii, familia si nasii Roxaliei…am fost in total 70 pers:  56 de adulti si 14 copilasi.

Pentru copii am chemat 2 personaje (Minnie si  Mickey) care au facut atmosfera, jocuri, dansuri, au daruit copiilor baloane modelabile si i-au pictat pe fata. Dupa care ne-am pictat doi-trei adulti pana cand i-am convins aproape pe toti. A fost un moment foarte frumos.

Dupa ce au plecat, a urmat momentul taierii motului.  Nana Roxaliei i-a taiat putin par din 4 parti sub semnul crucii, dupa care l-am lipit cu ceara de la lumanarea de botez pe un banut din argint cu Carol I.

Urmatorul pas, a fost ruperea turtei. Nanul a rupt turta in 4, tot sub semnul crucei, si am impartit toata turta in sala. Fiecare trebuia sa manance putin din ea, si sa nu ramana deloc. Nu am uitat nici recipientul cu apa sub scaunul Roxaliei.

Si in sfarsit a venit momentul cu alesul de pe tava. Am pus pe tavita urmatorele lucruri:

-          O vioara (muzician)

-          O seringa (doctor)

-          Inima (noroc in dragoste)

-          Parfum (cocheta)

-          Luciu de buze (cocheta)

-          Creion (arhitect)

-  O carticica (intelepciune, profesor)

-          Constitutia (judecator/avocat)

-          Card (director de banca :)))

-          100euro (bogata)

-          O papusa ce avea prinsa de rochita ac si ata (designer vestimentar, frumusete, actrita, fotomodel)

-          Oglinda (frumusete, cocheta)

-          Pix (director, contabil, etc)

Si acum sa va zic cele 3 lucruri alese. Desi stateam toti “calare” pe ea, era foarte calma, se concentra ce sa aleaga. Cred ca a durat minim 10 minute pana a ales 3 lucruri.

Primul a fost bancnota de 100 euro. La al doilea, s-a concentrat foarte mult, punea mana pe ceva, dupa care o retragea fara sa ia acel lucru. Pana la urma a luat papusa. Al treilea lucru a fost luciul de buze. De fun, am lasat-o sa mai ia un lucru: vioara. Dupa care, i-am luat tava din fata, ca altfel daca stateam sa vedem ce lucruri mai lua, cred ca dura inca o ora pana se decidea.

Dupa superstitie, ar insemna sa fie frumoasa, bogata si cu o meserie iubita de multe femei.

Un alt moment asteptat cu drag de toti copiii: Tortul!  A avut 3 etaje, iar compozitia a fost  din mascarpone, ciocolata, vanilie si mure.

Dupa toate momentele s-a lasat si cu dans r’n’b. :x

Am pus 145 de poze AICI, iar zilele urmatoare, sau poate sapt viitoare, ca de maine pana luni sunt incoltita de evenimente, o sa vreau sa postez si un filmulet, sa o vedeti pe Roxalia cum dansa la ziua ei.

A crescut atat de mare, si face atat de multe lucuri noi, de abia am timp sa mai notez. Ieri  i-am facut cu ochiul, si in sfarsit a reusit sa ma imite (eu facandu-i foarte des). Si e atat de scumpa cum incearca sa faca doar dintr-un ochi.

A year of love, laughter and fun…Roxalia is turning ONE!

Ce repede a trecut timpul si in acelasi timp mi se pare ca am trait intens. Acum nu ne-am putea imagina  viata fara Roxalia.

-          Cum ar fi sa dam timpul inapoi cu 2 ani, si sa nu existe Roxalia?

-          Ar fi groaznic! As simti ca nu traiesc!

Asta e un dialog dintre mine si sotul meu.

Dupa ce am descoperit viata alaturi de propriul meu copil, viata de dinainte mi se pare acum banala. Si asta chiar daca nu am dus deloc lipsa de multi prieteni, multe calatorii, multe iesiri/petreceri, etc. Pur si simplu nu se compara. Acum am toate astea plus un minunat copil.

Nu credeam ca pot strange atat de multe sentimente magnifice in inima mea, degeaba incerc sa explic. M-ati intelege, doar daca aveti un copil si il iubiti. Cand nu o aveam pe Roxalia, incercam sa inteleg prin ce trece un parinte, dar nu reuseam. Nu va reusi nimeni sa inteleaga, pana nu va traversa acest prag.

Descopar puteri si forte noi in mine pe care nu credeam ca le am. Ma cuprind tot felul de sentimente pe care nu le cunoasteam sau carora nu le dadeam importanta. Am ajuns in sfarsit sa simt pe pielea mea ce inseamna sa ai un simt matern si sa cunosti acea stare in care “mama stie” ca se intampla ceva.

Roxalia  este o sursa sau un izvor de dragoste nesecat din care ma hranesc in fiecare zi, moment de moment.  Toata lumea o iubeste si o rasfata (trebuie sa am grija la capitolul asta). Astazi, de ziua ei, am primit atat de multe telefoane si mesaje de parca ar fi fost ziua mea. Nu mai zic de facebook, am primit sute de mesaje si asta fara ca prietenii mei sa primeasca memento.

Ma bucur ca ziua mea e la 10 zile distanta, ca altfel la cat de entuziasmata sunt cu petrecerea ei, nu mi-ar mai fi pasat de ziua mea. Dar asa, am timp sa imi revin.

Anul trecut, imi facusem petrecerea de ziua mea pe 29 oct odata cu Alex, inainte sa nasc cu doar cateva zile. Iar cand urma sa fie chiar ziua mea, parca nu mai vroiam nimic, eram atat de insufletita de venirea Roxaliei pe lume, incat nu aveam chef sa organizez inca o petrecere. Dar cum ziua mea a cazut sambata, Alex a organizat ceva intim la noi acasa, si tot am avut vreo 15 invitati.

Petrecerea Roxaliei o facem sambata. De abia astept sa ii luam motul, sa rupem turta, sa dansam,  sa mancam bine si sa ne distram! :))

Tema aleasa este Minnie Mouse. Astea sunt invitatiile:

p.s. Roxaliei i-a aparut primul dintisor pe 27 oct (incisivul central inferior dreapta)

p.s.s. Iar am castigat un concurs. Un premiu pt Roxalia. Se pare ca ziua ei a adus iar noroc. ;))

Peripeţii în bucătărie…

Se lasa cu peripetii cand vrea Alex sa gateasca. In ziua in care am gatit salata ruseasca de ficatei si varza de Bruxelles pane, s-a gandit si Alex spre seara sa faca o supa de pui. Totul a decurs bine, l-am ajutat doar la curatarea legumelor. Spre sfarsit, s-a gandit sa mai puna putina sare. Eu eram cu spatele cand aud deodata: “Am scapat toata sarea!” Am crezut ca face misto, dar cand am vazut sticluta goala, si pe el cautand capacelul prin supa, mi-am dat seama ca nu e o gluma.
Sticluta nu era plina, era umpluta cam 35%, o puteti vedea intr-o poza din postul cu varza de Bruxelles. Dar chiar si asa mi se parea enorm.
Ideea lui a fost sa asteptam sa mai scada din apa, si sa punem apa calda peste. Cred ca am terminat supa pe la 12 noaptea.
Am mancat si eu o portie a doua zi, si nu mi s-a parut foarte sarata, in schimb piperul plutea prin supa. Daca nu ar fi pus atat de mult piper, cred ca supa era numai buna!
Bineinteles, lui Alex i-a placut la nebunie.

Decorarea semineului: Halloween & Autumn

Pentru decorarea semineului de Halloween am avut multe idei, dar cand sa le pun in practica si sa ma duc sa caut prin oras ce aveam nevoie, a racit Roxalia chiar cu putin timp inainte de Hall, asa ca a trebuit sa stau in casa. Plus ca, recunosc, nici nu mai aveam chef sa mai imbunatatesc prea tare aspectul semineului, asa ca l-am lasat cum il decorasem cu cateva saptamani in urma.

Atat am reusit sa fac:

Detalii:

 

Dovleceii de mai jos i-am desenat si pe spate, special pt petrecerea Roxaliei de sambata. O sa pun atunci poze!

 

Salată rusească de ficăţei şi Varză de Bruxelles pane

Astazi am gatit 2 retete.

Cum a fost zi de ficatel pt Roxalia, m-am gandit ca ceilalti ficatei din tavita sa nu ii prepar asa cum o faceam de obicei, prajiti in ulei alaturi de piure de cartofi, ci sa ii prepar asa cum am mancat acasa la prietena mea, rusoaică.

Varza de Bruxelles pane nu are nicio treaba cu salata de ficatei, puteti sa le faceti in zile separate, desi eu le-am mancat impreuna astazi.

De obicei prin restaurante nu gasesti  acest tip de varza, prima oara cand am mancat varza de Bruxelles a fost in Turcia, la Club Voyage Belek, unde stiti si voi ca in complexele cu all inclusive gasim aproape orice.

Stiam ca ea contine multe fibre, vit C (de 3x mai mult decat o portocala), vit D, acid folic (bun pt femeile insarcinate), si de aceea cand am vazut ieri in Kaufland saculeti de 500 de gr de varzuca proaspata, nu am ezitat sa cumpar.

Pentru varza de Bruxelles pane avem nevoie de urmatoarele ingrediente:

-          500 gr verzisoare

-          2 oua

-          Faina de grau

-          Ulei sau unt

-          Sare, piper.

Se curata verzisoarele de frunzele exterioare, se taie un pic cotorasele si se pun la oparit in apa cu sare. Se lasa cam 10-15 minute.

Scoatem “varzucile” si le lasam la scurs un timp.

Intr-un castronas se pun cele 2 oua, sare, piper si 2 linguri de faina. Se bat bine si se mai adauga cateva linguri cu apa (3-4). Langa, trebuie sa avem pregatit inca un castronas cu faina. Se ia fiecare varzuca, se trece prin faina, dupa aceea prin bolul cu oua, si in final iar prin faina.

Dupa ce termini de imbracat le punem la prajit in unt sau ulei (eu am folosit unt). Le rumenesti putin pe toate partile si gata sunt! Poza de final o pun la sfarsitul acestui post alaturi de salata de ficatei.

Salata ruseasca de ficatei

Avem nevoie de:

-          O tavita ficatei de pui

-          2 morcovi mici

-          O ceapa mare

-          3 oua

-          Maioneza

-          Sare

Se taie ficateii in bucatele mici si se pun la prajit. Puneti sare.

Separat, se pune la prajit ceapa si morcovul.

Cand sunt gata, se opreste focul si se amesteca. Aveti grija la ulei, incercati sa il indepartati pt a nu fi gretos.

Cele 3 oua se bat, si se adauga 6 linguri de apa. Din compozitie se fac 3 omlete subtiri, se intorc ca pe clatite pt a nu se rupe.

Dupa ce se racesc putin, se taie fideluta si se pun peste ficatei.

Se adauga maioneza (nu foarte multa). Se amesteca bine si asta-i tot.

Salata ruseasca de ficatei cu varza de Bruxelles pane

Salata ruseasca de ficatei cu varza de Bruxelles pane

Merg  bine si niste muraturi sau ceva in otet… castraveti, gogosari, conopida… ce vreti voi. :)) Eu am ales conopida in otet.

Alex a fost incantat de ambele feluri de mancare.

De cate ori fac ceva nou si imi place la gust, la urmatoarea tura ii chem si pe ai mei la masa. Am o satisfactie cand ii chem in propria mea casa si mananca ceva pregatit de mine. Ma simt bine… implinita.

Curatenie de toamna

 

Si nu ma refer la curatenia generala din casa, pe asta terminand-o demult, ci la o curatenie generala in hainele mele.

Cand m-am mutat la apartament (7 iunie ) mi-am adus doar unele haine de primavra-vara si imi umplusem deja 90% din dressing. Dar a venit vremea sa imi aduc si hainele de toamna-iarna din casa parintilor.

Cand s-a nascut Roxalia, si am stat cateva luni in acea casa, am dus absolut toate hainele la mansarda, pt a putea dezinfecta bine camera, si mi-am lasat doar cateva hainute curate in dulap.  De atunci nu mi-am coborat mai multe haine, pt ca dulapul era aproape ocupat de hainele Roxaliei. :))

Zilele trecute cand m-am dus  sa imi aleg hainele pe care le-as mai purta sezonul asta, m-am inchis singura in mansarda si de acolo nu am mai iesit timp de o ora si un pic. Am strans 4 saci mari cu haine. 2 saci i-am dat soacrei mele sa ii doneze persoanelor nevoiase, iar 2 saci i-am adus la apartament.  Am spalat  tot in 3 zile, am calcat si cand sa le pun in dulap… pune-le daca poti.

Am intrat in tratative cu Alex, el amuzandu-se pe seama mea ca nu mai am prea mult loc in dressing:

-          Alex, in dulapul tau, nu ai ceva locuri libere?

-          Nuu, nu am. (big grin)

-          Pai cum nu? Ai 5 rafturi libere… eu nu vreau  sa imi pun hainele pe umerase la tine, vreau doar 2 rafturi.

-          Nu ai vazut ca sunt ocupate? (rade) De ce nu le duci in dulapul din camera de oaspeti?

-          Nu, acolo vreau sa tin doar prosoapele si pleduri de ale Roxaliei. Hai sa iti arat ca mai ai locuri libere.

Mergem  sa vedem cum sta treaba la dulapul din dormitorul  matrimonial, unde initial fiecare avea 50% . Dar de cand s-a facut si dressingul mare, ne-am inteles sa avem fiecare propriul loc de pus haine. Ajungem, deschidem usile, toate sinele erau umplute de umerase cu haine si inca vreo cateva rafturi pline de haine… in rest avea 5 rafturi goale. Dar avea cate un pulover aruncat pe fiecare raft.

-          Doamne, asta e sfidare! Ti-ai lasat si cate ceva pe fiecare raft. Ce bine o duci, fiecare pulover pe raftul lui.

-          Roxana, mai tii minte cum imi tineam eu hainele cand stateam la casa? Tu aveai haine in tot dulapul, iar eu le duceam in alta camera, ca nu mai era loc de hainele tale.

-          Trebuia sa le tin pe culori, nu aveam cum sa le pun unele peste altele si sa iti fac tie loc. :))

-          M-ai innebunit cu cromatica ta.  :))

Radem, si ne vedem fiecare de treburi, dar si cu gandul ca ii voi invada teritoriul.

Cat stateam la casa imi tineam  hainele de vara pe culori, astfel daca trebuia sa imi aleg un maieu verde, il luam pe cel care credeam ca se potriveste cel mai bine  cu tinuta mea, din celelalte verzi. Si avantajul mai era ca nici nu stateam sa caut prin toate celelalte. Se vedea frumos cand deschideam usita, erau tenculete de haine de cate o culoare.

Acum nu le mai tin asa, pt ca am vrut sa imi tin toate hainele pe umerase, pt a nu se sifona.  In dressing am 2 bare lungi (orizontale) unde imi tin fiecare maieu/tricou/rochita de vara pe umeras, 3 bare mobile(verticale) care ies afara daca tragi de ele, unde imi tin cateva dintre rochiile de nunta si bluze/hanorace.  Am facut si exceptii, am rafturi speciale pt pantaloni/blugi, hainutele  pt casa, esarfe, ciorapei, lenjerii de corp, costume de baie, curele, etc.

O parte din hainele pe care tocmai le-am adus au incaput pe umerase, doar puloverele le-am dus la Alex. Le-am pus balsam suficient, incat cand va deschide ultima usa a dulapului sa simta ca am trecut eu pe acolo. Le-am asezat frumos, si am lasat si un mic simbol. :D

Au trecut cateva zile si nici acum nu cred ca stie ca i-am ocupat un raft. Imi plac rafturile de la ambele parti, pt ca sunt lungi (au cam 1 m), si incap mai multe tenculete de haine.

 

Cate cupluri nu trec prin discutiile astea legate de pusul hainelor in dulap?  Multe, dar mai grav sunt acele discutii de genul “Ti-ai mai cumparat inca o pereche de blugi??? Nu ai atatea?” La noi nu vor exista  astfel de certuri. Mie imi pare bine cand Alex isi face timp si se duce la shopping, chiar il rog  sa se imbrace in ce si-a cumparat sa vad cum ii sta. Asa procedeaza si el cand imi cumpar eu ceva.  Sunt femei care isi lasa hainele noi/pantofii pe la serviciu, sau la rude/prietene pt a nu observa iubitul ca si-a improspatat garderoba. :|

 

Sa continui povestea cu sacii si curatenia. Ceilalti 2 saci, Alex ii duce acasa la mama lui.  Intre timp ma suna:

-          Uite Roxana, zice pe un ton cald, am vazut fusta cu care ai venit la prima intalnire.

-          Dar de unde stii ca am pus-o si pe ea?

-          Pai stau de vorba cu tata, mama e langa noi,  si a inceput sa sorteze hainele pt a stii unde le va imparti. Uite si puloverul cu “…..”, dar nu-l mai porti?

-          Nu stiam daca sa il mai pastrez… dar am renuntat la el. Am atatea pulovere, si poate ca pentru o persoana e binevenit.

-          Asa e.  Sunt mandru ca ai renuntat la doi saci dintre hainele tale pt a oferi si persoanelor care chiar au nevoie. Apropo, vezi ca i-ai pus arhiplini, s-au rupt.

-          Stiu,  erau saci subtiri. Normal imi trebuiau 3 saci, dar i-am inghesuit in 2.

…Nu mai conteaza continuarea discutiei, important pt mine a fost ca Alex tine minte ce fusta am avut la prima intalnire din 17 aprilie 2005. A fost dragut ca m-a sunat, si m-a impresionat nostalgia care a avut-o in glas cand si-a amintit de acea fusta.

Ieri vine soacra mea in vizita pe la mine. Se duce pe balcon si vede rufe intinse pe suport.  Intra in casa si imi zice:

-          Ce frumos ai pus hainele.

-          Nu inteleg, la ce va referiti?

-          Sunt foarte frumos asezate, si in linie dreapta, adica nu ai atarnat hainele la repezeala.

-          Pai se pot pune si altfel?

-          Da, de multe ori femeile arunca haina la nimereala pe sarma, o prinde cu un carlig si trece la urmatoarea…

-          Nu le inteleg. Eu le asez frumos pt ca astfel nu se sifoneaza, si am putine de calcat la sfarsit. Plus ca imi place sa le pun si cromatic pe sarmulite. Iar cand intind o bluza albastra, de ex, o prind cu carlige albastre. Daca tot ma aplec  sa iau un carlig, de ce sa iau unul verde cand pot lua unul albastru? Adica nu mi se pare bataie de cap, sau sa imi ia mult timp sa fac asta. De ce sa nu fac o treaba buna in timpul alocat intinsului hainelor?

Imi place sa fac totul frumos in viata mea, sa fac o arta din orice… de la organizarea unei petreceri mari pana la pusul hainelor pe suport. Astfel viata e mai frumoasa daca nu faci ceva din sila sau din obligatie.

Si cand fac mancare, curatenie, orice fac cu dragoste.  Mereu ma intreaba Alex cum de imi ies mancarurile atat de bune din prima. Probabil ca pun mult suflet.  Imi place ca ma lauda la orice fac, si astfel ma stimuleaza sa fac totul din ce in ce mai bine.  Cand vede toate aceste lucruri, se alatura si el in bucatarie si ma ajuta.  Nu cred ca as fi rezistat langa un barbat care vine acasa si imi comanda: “ Pune, femeie, ceva de mancare in farfurie!”

Scopul final al tuturor lucrurilor pe care le fac este “sa fiu fericita”.

Răcitură din piept de pui à la Alex

Zilele trecute a facut Alex o super racitura. Nu am facut poze pas cu pas, deoarece nu aveam incredere in el ca ar iesi ceva bun.

Nu mai zic ca am inceput sa ne contrazicem, eu ii spuneam ca e mai sanatos (cred) sa faca racitura din picioare de porc, iar el vroia cu gelatina.

Ingrediente

- 2 buc piept de pui

- o ceapa

- 1 morcov

- 1 plic gelatina

- sare, piper

- vin

- bulion

- usturoi

- A taiat pieptul de pui in bucatele si l-a pus la fiert. Dupa ce a fiert cat de cat bine (jum de ora), a aruncat apa.

- Se spala pieptul de pui  si se pune intr-o alta apa  iar la fiert.  (Aici a fost cam incapatanat, nu intelegea de ce e asa de important sa spalam iar pieptul).

- Dupa ce incepe sa fiarba, Alex a inceput sa puna urmatoarele: o ceapa rosie intreaga, un morcov taiat in 4, jumatate de cana de vin, usturoi pisat, sare, piper, 2-3 linguri de bulion (cat sa dea culoare)

- Am lasat la foc mic sa fiarba o ora jumatate.

- Dupa ce am inchis focul, am mai lasat puiul in supa inca o ora (asta pt ca a trebuit sa plecam fiecare cu treaba… dar de obicei se lasa sa se raceasca putin pt a se putea pune gelatina).

- Cand ne-am intors, am pregatit un plic de gelatina pt supa ce a ramas dupa fiert (se pune un plic in 100 ml apa si se lasa 10 min). Alex nu si-a luat masuri de precautie si a pus cam putina apa, de i-a ramas doar 400 de ml. :)) Iar un plic de gelatina se pune la 1 l de apa… dar pt el nu a contat, l-a folosit pe tot. :))

- Se pun bucatelele de piept in farfurii, dupa care se rastoarna supa strecurata deasupra lor, pana le cuprinde.

- Se lasa la frigider cateva ore, pana se prinde.

Desi nu ma asteptam sa iasa ceva bun, mai ales cand am vazut ca a pus vin si bulion, sa stiti ca mi-a placut ft mult… mai ales cu mamaliguta. Data viitoare ma bag si eu peste el (acum doar comentam si spre sfarsit am reusit sa fac si eu ceva, cand deja se linistise :))), si o sa pun usturoiul pisat atunci cand se aseaza puiul si supa in farfurii. Iar apa, cu siguranta o sa pun triplu.

El de fapt are dreptate. Nu trebuie sa respectam toate reguliile. Altfel, daca am respecta strict o reteta, nu ar mai aparea feluri de mancare noi. Trebuie sa fim deschisi si sa dam frau liber capacitatilor noastre inventive.

Diversificarea bebelusului de la 5 luni la 12 luni

Mai jos va astern diversificarea bebelusului de la 5 la 12 luni. Nu tot ce e scris mai jos i-am dat Roxaliei, ci i-am dat sa manance ce mi-a convenit, si ce am crezut eu ca e mai sanatos. De exemplu, pana acum nu i-am dat absolut nimic dulce! Si pana la 2 ani nu am de gand sa ii dau dulce. Primii 2 ani sunt importanti, pt ca in timpul acestor ani li se formeaza metabolismul copiilor. Un bebelus obez, rezulta un adult obez.

Diversificarea de mai jos o aveam in calculator in format pdf, am primit-o de la verisoara mea, asa ca nu stiu daca exista pe net. Voi verifica mai incolo.

DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI LA VARSTA DE 5 LUNI
• Se incepe in luna a 5-a
• Meniul sugarului va fi format din 5 mese : – 3 principale
- 2 gustari
• Asadar diversificarea incepe cu gustarea = sucuri de fructe
In I saptamana → gustarea se va oferi aproximativ la ora 11 (mai aproape de pranz decat
de micul dejun)
• Ziua1→ 5 ml suc de mar
• Ziua2→ 5 ml suc de morcov
• Ziua3→ 10ml suc de mar
• Ziua 4→ 10 ml suc de morcov
:
:
:
:
→ 30 ml suc : 15 ml mar + 15 ml morcov
In ziua in care avem 30 ml suc de fructe,la gustarea de ora 11 vom adauga in meniu o
noua gustare,cea de ora 16-17,unde vom da pulpa de fruct.
• Pentru inceput pulpa de mar copt
• Se incepe cu 1-2 lingurite si se creste progresiv pana la 1 mar
• Dupa 1 saptamana sau 2 se va putea inlocui marul copt cu mar crud
Cantitatea de suc pentru inceput va fi de 60-80ml/zi.
Spre 8 luni vom ajunge si la 100-120 ml/zi.
Urmatoarele fructe ce pot fi introduse sunt : piersica,nectarina,caisa,para,pepene
galben,mango.
∗ATENTIE!!! Banana la 8 luni
Portocale,mandarine,struguri pe la 7 luni SUNT ALERGICE →
Kiwi,capsuni,fragi,mure dupa 1 an
→ nu le dati de la primele zile de diversificare
∗MENTIUNE! Niciodata dupa suc de fructe nu se bea imediat lapte
A II-a saptamana → pranz ora 12-13-14 = SUPA , care se obtine prin fierberea in 500ml
apa a unui morcov,pastarnac,patrunjel.
• Ziua 1→ 10 ml zeama clara de legume
• Ziua 2→ 20 ml ———- // ————–
• Ziua 3→ 30 ml zeama care se amesteca cu o lingurita pastura de legume
Deci in primele zile i se da sugarului doar zeama de la supa ,abia in ziua 3 se ingroasa
supa.
• Ziua 4→ 40ml zeama + 2 lingurite pasatura. (La aceasta cantitate de supa , la
sfarsitul fierberii se adauga 1 lingurita ulei de masline , in fiecare zi.)
:
:
:
pana la 100-120ml supa/zi.
Pentru inceput , in completarea supei , sugarul va primi si o cantitate de 180-120ml
lapte,in functie de cantitatea de supa mancata.
Tendinta este de a inlocui masa de lapte de la pranz , treptat , cu o masa de supa si apoi
si cu un fel II.
Treptat in supa vor aparea mai multe legume.
Se introduc la o distanta de 3 zile intre ele in urmatoarea ordine:
• morcov
• patrunjel
• pastarnac
• telina
• ceapa
• dovlecel
• ardei
• rosie
• cartof
• fasole verde
• mazare(nu e obligatorie)
Incercati o alternanta intre aceste legume , NU toate odata in aceeasi supa!
Cu cat mai variat , cu atat mai mic va fi refuzul si mai mare pofta!
Cantitatile de leguma vor fi relativ mici.
A III-a saptamana → Branza calcica in prima jumatate a saptamanii
→ Cerealele in a 2-a jumatate.
!!! Daca sugarul are greutatea mult peste medie , nu e necesar sa se insiste cu cerealele!
Branza se obtine din 250ml lapte praf (din care a baut copilul sau din care urmeaza sa
bea) care se pune la fiert . Cand clocoteste i se adauga 2 tb Calciu Lactic. Se strecoara si
se obtine o anumita cantitate de branza ce se administreaza proaspata. Restul se poate
pastra in congelator.
Pentru inceput se amesteca cu pulpa de mar copt de la gustare si se subtiaza amestecul
cu lapte praf.
Se mai poate adauga in piureul de legume ce va aparea sub forma de felul II la masa
de pranz.
∗ MENTIUNE! De ex supa de la pranz poate fi facuta din 4 legume la felul I , iar
piureul de legume pt. felul II din 2-3 legume,altele decat cele de la supa.
Piureul de legume se poate subtia cu lapte.
Cerealele intra pentru inceput in biberonul de seara : 2-3 masuri maxim.
Cantitatea maxima pentru 5 luni → 5 masuri/zi.
Daca se doreste se mai pot introduce 2 masuri la biberonul de dimineata.
Nu introduceti cerealele in supa!!!
Exemple de cereale: Hero, Nestle, Nutriben, Humana>
Se incepe cu cereale fara gluten obtinute din orez sau orez + tapioca + porumb.
La 7 luni puteti alege si alte tipuri de cereale cu gluten + miere,fructe,multivitamine
Ar fi excelent daca ati putea administra supa , marul copt sau crud, piureul de legume,
cerealele,in varianta mai ingrosata la castronel , cu lingurita.
A IV-a saptamana → carnea de pui
!!! Carnea de porc se va da dupa 3 ani . (Deloc obligatorie , deloc sanatoasa!)
Se fierbe partea cea mai frageda a pieptului (micul piept sau micul pectoral) si se
arunca prima apa.
Pentru inceput (adica o luna ) nu i se da sugarului si zeama de la carne , ci carnea
se paseaza in supa de legume , fierbandu-se separat de aceasta.
Cantitatea de carne = 30 g/zi ↔3-4 lingurite carne fiarta si pasata.
!!! NU se da zilnic carne,ci de 2 sau 3 ori pe saptamana.
Deja din aceasta saptamana meniul de pranz poate arata astfel:
• Felul I → 100-120ml supa de legume + carne
• Felul II→ 60-80ml : piureul de legume + branza subtiat cu lapte
Exemplu : SUPA din morcov,pastarnac,ceapa,rosie.ardei si carne
PIUREUL din morcov,dovlecel,branza.
!!! ATENTIE→ Piureul de cartof (simplu) se da abia la 8 luni
Supa de legume mai pote fi ingrosata si cu faina de orez (care se obtine prin macinarea
boabelor de orez intr-o masina de cafea curatata in prealabil).
La felul II ar mai putea fi dat si pilaful din faina de orez , obtinut din fierberea acestuia
alaturi de un morcov/pastarnac , in care se adauga 1 lingurita ulei de masline . Aici pot fi
amestecate carnita sau branza.
!!! ATENTIE→ Nu se adauga sare in mancarea sugarului pana la 1 an.
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI LA 6 LUNI
In I-a saptamana:
OUL FIERT minim5 minute si maxim 10 minute.
I se da sugarului doar galbenusul , o data la 3 zile.Albusul se da abia dupa 1 an.
• Ziua 1 → un sfert de galbenus
• Ziua 2 → jumatate de galbenus
• Ziua 3 → trei sferturi
• Ziua 4 → un galbenus intreg
Galbenusul se introduce in supa sau in piureul de legume.
In primele 2 saptamani nu se da in aceeasi zi si ou si carne
A II-a saptamana:
IAURTUL simplu , preferabil Covalact.
Se poate da zilnic o cantitate de 100ml.
Se amesteca cu branza sub forma unui fel II la pranz , sau asortat la piureul de legume,
sau simplu.
Iaurtul va constitui o excelenta cina pt ora 18-19.
Cina va putea fi reprezentata si de un piure de legume cu branza.
!!! NU carne seara!
A III-a saptamana
SMANTANA 12% grasime , 3-4 lingurite impreuna cu branza sau se introduce in
supa.
La aceasta varsta pot aparea in meniu papanasii din branza fierti.
( branza + un galbenus de ou crud + zahar vanilat 1 pliculet + faina de orez =
compozitie moale )
Se fierb si se servesc cu iaurt sau smantana.
UNTUL 65% grasime se introduce la mijlocul acestei saptamani→ un varf de cutit
introdus in piureuri.
A IV-a saptamana
CARNE DE VITA maxim 30 g/administrare.
In prima apa de fierbere se introduce ½ lingurita bicarbonat de sodiu pentru a fragezi
carnea.
La fel ca si carnea de pui,cea de vita se va introduce in supa sau piureuri.
Ca si carnea de pui poate fi preparata sub forma de perisoare, care se vor introduce in
supe ,ciorbe, sosuri.
Perisoarele : ∗ carne de vita sau pui
∗ 1 morcov mic
∗ 1bucatica de ceapa
∗ 1 galbenus de ou
∗ ½ lingurita faina de orez sau orez fiert foarte mult
∗ patrunjel verde
Se formeaza perisoarele si se fierb in apa sau zeama de legume.
De la aceasta varsta vom putea da sugarului si zeama de la carne (prima apa de la fiert se
arunca pt ca in ea se acumuleaza toate toxinele din carne).
Aceste perisoare mai pot fi servite cu sosuri.
Sos Bechamel → 100ml lapte + ½ lingurita faina de orez se fierb , apoi se adauga
perisoarele gata fierte
Sos alb → 100ml smantana + ½ lingurita faina de orez se fierb
Sos rosu → pasta de rosii proaspete + ½ lingurita faina de orez sau 1-2 lingurite piure
de legume. Se fierbe sosul si se adauga perisoarele.
In aceste sosuri se mai poate adauga si carne fiarta si pasata.
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI LA 7 LUNI
Elemente noi : in sucul de fructe → portocala
→ mandarina
→ strugurii
Pentru orice fruct nou introdus se incepe cu cate 1 lingurita pe fiecare zi de administrare ,
nu cu cantitati mari din cauza riscului de alergii.
In piureul de la felul II sau in supa acum intra ficatelul de pui ,care se fierbe in apa sau
lapte , se paseaza si se introduce in meniurile mai sus mentionate .
Ca si varianta de administrare este pateul de casa,
• Se fierbe ficatelul si se amesteca cu 1 galbenus de ou fiert
1 varf de cutit de unt
lapte pentru subtiere
• Se paseaza pana devine foarte moale
• I se va da sugarului cu lingurita asortat cu rosii crude decojite si fara seminte (1-
2 felii) sau cu iaurt.
• De la 8 luni va putea fi uns pe paine ( nu mai devreme )
Supele de acum vor fi acrite cu bors de casa din tarate sau cu zeama de lamaie ( NU cu
sare de lamaie pt ca e CANCERIGENA).
De la aceasta varsta , la gustarea de ora 16 poate fi introdus compotul de
mere.pere,piersici, indulcit cu putin zahar sau zahar vanilat.
∗ zaharul trebuie pus la fiert!!!
∗ NU dam miere de albine pana la 1 an!!! (Clostridium botulinum)
Supa de rosii ( la pranz) → rosiile se fierb fara apa,se strecoara , iar pasta obtinuta se
subtiaza cu apa fiarta , dupa care se continua inca putin fierberea.
→ in supa puteti introduce un morcov si un patrunjel.
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI LA 8 LUNI
Spanacul si salata verde NU se dau decat dupa 1 an !
Spanacul contine nitrati ,care sunt redusi de bacteriile intestinale in nitriti , acestia
producand methemoglobinemia sugarului = boala albastra! = intoxicatie cu nitriti , care
determina anemie!
Salata verde contine oxalati , care determina alergii!
De la aceasta varsta putem introduce cerealele cu gluten :
• Celebrii biscuiti se administreaza abia de la 8 luni. Glutenul dat mai devreme de
aceasta varsta determina alergii pe intestinul sugarului,periclitand absorbtia si
ducand la anemie.
• In comert se gasesc biscuiti speciali Hero. I se da 1 , max 2 biscuiti/zi
• NU dati biscuiti intre mese pt ca reduc dramatic pofta de mancare si ingrasa inutil
copilul.
• !!! Tineti minte! Un sugar obez are toate sansele sa devine un adolescent obez si
desigur un adult obez! Stratul adipos (grasimea) acumulat in perioada de crestere
este foarte greu de inlaturat mai tarziu.
• Fainurile de grau,porumb (malai) , gris
PAINEA (preferabil graham) → soldatei de paine unsa cu unt, branza frecata (Almette de
casa) si pateu de casa.
∗ Branza frecata = branza de vaci + ½ lingurita de unt + verdeata (optional) + putin
lapte se amesteca cu blender-ul si se unge pe paine , asortata cu o rosie cruda ( fara pielite
si seminte) sau cu un iaurt simplu.
∗ Faina de grau mai poate fi folosita si la rotunjirea papanasilor fierti , care de acum
pot fi facuti cu gris in loc de faina de orez.
∗ Grisul : → laptele copilului poate fi ingrosat cu gris ( dimineata sau seara)
→ la masa de pranz – supa de pui cu galusti (galustile = un galbenus de ou
crud + o lingura de gris)
→ la cina sau la desert la pranz : papanasi fierti (branza + gris + zahar
vanilat + galbenus de ou = un aluat moale , care se modeleaza in bile si se fierb in apa
care nu clocoteste)
∗Malaiul : → mamaliguta cu branza si smantana
∗Piureul de cartof : → se da o data sau de cel mult 2 ori/saptamana
→ cartof fiert + ½ lingurita unt + lapte
→ se poate amesteca cu smantana sau iaurt sau carne sau
ficatel sau branza.
∗ Paste fainoase Riva sub forma de stelute sau litere , usor de mestecat si inghitit se
adauga in : ⌂ supe sau ciorbe
⌂ sub forma de budinci ( fierte si amestecate cu branza + galbenus +
smantana + zahar vanilat // coapte la cuptor). Se ofera la cina.
⌂ in lapte
⌂ asortate cu sosuri si carnita si servite ca felul II ( la pranz) → Carne de vita
si sos rosu
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI DE LA 9-12 LUNI
9 luni → cascaval ras
10 luni → creier de vita fiert 1 data / saptamana cu piure de legume
11 luni → peste fiert ( pastrav,cod,merluciu,ton.somn)
→ mezeluri ( rulada de piept de pui sau sunca presata ) ½ felie la micul dejun ,
insa NU in fiecare dimineata.
→ kiwi
12 luni → albus de ou , capsuni , fragi DELOC OBLIGATORII!!!!!
MULT SUCCES !
Dr . Mihaela Paduraru

Stră-străbunica Roxaliei a împlinit 92 de ani!

90 de ani, 91 de ani si astazi 92 de ani!!!

M-am dus la ea cu tort, cadouri si o stră-strănepoată! Ce fericita am facut-o!

Oare cum ar fi sa ajung sa fiu si eu stră-străbunică? Adica Roxalia sa vina la mine cu fiica ei si cu nepoata ei. Ce departe ma gandesc.  :)) Si Roxaliei nici macar nu i-a iesit dintisorul de care vorbeam ieri.  Primul dintisor… care intarzie sa apara!

Imi pare rau ca cealalta strabunica a mea ce mi-a fost draga, nu a prins-o pe Roxalia. Dar cel mai rau imi pare ca nu am prins-o decat 5 ani. Am atatea amintiri cu ea, o iubeam mult.  Era mama bunicului meu matern. Data trecuta cand am fost la tara, am trecut prin Cucova/Parava  special sa ma duc la mormantul ei. Nu l-am gasit… incercam sa imi amintesc de acum 19 ani in ce parte a cimitirului  a fost inmormantata.

Dar astazi, m-am oprit iar la biserica din Cucova, si nu m-am lasat pana nu am gasit mormantul. Si iata ca l-am gasit! Strabunica Steliana era nascuta pe 9 nov 1917. Era scorpion! Acum inteleg apropierea dintre noi. Ha ha ha! :)))

Dupa care l-am vizitat si pe strabunicu` (tatal bunicii mele materne). Pe el nu l-am cunoscut niciodata.

E interesant sa iti vizitezi toti strabunicii…chiar daca nu poti vorbi cu unii dintre ei. :)))

Ma atrage tot ce provine din radacinile mele. As vrea sa fac un super arbore genealogic si sa fie complet…dar am nevoie de atatea informatii…

Iar astazi, pe tortul strabunicii mele, am vrut un miiic arbore genealogic, doar cu 5 generatii din mama-in-mama. Iata ce a iesit:

Fisa de dezvoltare psihomotrica PORTAGE

Astazi mi-a trimis o prietena un link catre un site unde poti face un test foarte interesant, raspunzand cu DA sau Nu la intrebari legate de bebelusul/copilul vostru. Nu am numarat intrebarile, dar cred ca sunt peste 50 la numar. Chiar daca aveti un bebe sub 12 luni, trebuie sa raspundeti si la intrebarile pt copiii de 2-3 ani, deoarece la sfarsit oricum puneti data de nastere a copilului, iar ei calculeaza dupa ea.

Rezultatele Roxaliei sunt acestea:

Are IQ-ul 142 pt varsta ei! Sunt fericita si multumita ca Roxalia creste bine si e precoce. Si pe langa astea e si norocoasa. Am aflat acum o ora ca am castigat iar pe un site, o paturica de la Pufies,  un pachet de scutece Pufies Jumbo Pack si un pachet de servetele umede pentru bebelusi Pufies.

Apropo, cred ca ii va aparea primul dintisor zilele astea. Ieri am observat un mic mic mic colt alb la incisivul central inferior dreapta.

Maine revin cu un post, ce face parte din traditia blogului meu. :)

Mancare pt bebelusi facuta la Smoothie Maker

In sfarsit am reusit sa ii dau Roxaliei sa manance un intreg ficatel fara sa ii fie scarba. Pana acum manca doar cateva lingurite, dupa care nu mai vroia. Am incercat sa ii pun intr-un castronel ficatel fiert, piure, unt si sa le amestec cu un blender normal. Nici atunci nu i-a placut.

Astazi i-am pus la Smoothie Maker un ficatel fiert, o banana, putin unt, 3 linguri lapte si o lingura mare de piure. Pe langa faptul ca in 10 secunde a fost gata (fata de cele 2 min la blender), a iesit o super crema. Arata ca inghetata de ciocolata de la dozator. A mancat tot din castronas. Probabil a fost si datorita bananei, dar faptul ca aparatul le-a amestecat atat de bine, nu cred ca se mai simtea ficatelul atat de mult la gust.

 

Nu vreau sa-i fac reclama aparatului, pt ca nu e cine stie ce. Prima oara m-a enervat, nu a iesit un smoothie de mar, exact cum am vrut. Ca sa iasa ca la TV, trebuie sa pui si ceva lichid (lapte, apa, etc) daca legumele/fructele respective nu sunt moi.

Am incercat sa fac si sosuri la el. Astea chiar ies super.

La cateva zile dupa ce mi l-am cumparat, am primit un newsletter pe mail de la iDieta cu un articol ce mi-a fost de mare ajutor, cu cateva “retete” delicioase pt smoothie-uri:  Bauturi care ard grasimile.

Azi am cumparat si un dovleac pt Roxalia, ca maine sa ii pregatesc un sufleu de dovleac. Reteta pt bebelusii de peste 10 luni este destul de simpla:

Taiem cubulete un dovlecel (se curata de coaja, se scot fibrele, etc) si il fierbem la abur 10 min. Dupa ce se raceste un pic, pun peste dovleac 2 galbenusuri, 2 linguri de branza de vaci (eu voi pune calcica).  Pun toate astea 10-20 de secunde la Smoothie Maker, dupa care voi pune compozitia intr-o forma unsa cu unt la cuptor in bain-marie, timp de 20 de min. Si gata! Sper sa ii placa.

 

11 luni şi-o reţetă!

3 octombrie 2011…. 11 luni de la nasterea Roxaliei si 1 an de la Baby Shower. Cum s-a nimerit sa fie organizat Baby Shower-ul..exact cu o luna inainte sa nasc. :D

Mai am fix o luna in care sa ma bucur ca am un bebelus. Cand va implini un an, Roxalia nu va mai fi considerata bebelus, ci copil (toddler).

Uitati ce mare s-a facut… dar fara dintisori, evident. :))

Si acum sa continui cu reteta pe care am pregatit-o de ziua Roxaliei. Am facut File de salau cu smantana dulce.

Ingrediente pt 4 persoane:

- 850 gr de file salau

- 2 buc ceapa rosie

- 2 morcovi mai mici

- 1 leg maricica de marar :))

- 500 gr smantana dulce (La Dorna)

Pt garnitura: Orez Bob cu Bob (am luat Scotti si Uncle Ben’s). Dar am facut greseala sa pun 4 pungulite de cate 125 gr la fiert pt 4 persoane. :)) Este de ajuns doar 2 pungulite pt 4 persoane.

Preparare:

- In ulei de masline se prajeste ceapa si morcovul (se pune sare).

- Se taie salaul in cubulete de 4-5 cm. Dupa care se rastoarna peste ceapa si morcov (dar faceti lucrul asta cand e moale ceapa si morcovul)

- Eu am mai turnat si putina apa calda… pt ca nu vroiam sa se prajeasca doar in ulei (cat de cat incerc mereu sa fac mancarea mai dietetica).

- Peste apx 20-25 de min, am adaugat smantana dulce si mararul.

- L-am mai lasat cam 30 de min.

- Intre timp se pune si un pic de Secretul Gustului.

Asa trebuie sa arate:

Ca design, nu arata prea impresionant, dar imi place ft mult la gust. In farfurii, am ales sa pun salaul peste garnitura, pt a intra bine sosul si in orez. Tocmai de aceea nu arata excelent, si nici nu am avut timpul necesar sa aranjez cat de cat.  Oricum, cina a fost laudata de catre invitati.

Salată rusească – “Mimoză”

In ultimul timp am incercat mai multe retete noi, (am facut si poze in caz de ma gandesc sa le postez pe toate), dar astazi vreau sa va invat sa faceti o salata ruseasca numita “mimoză”. M-a invatat prietena mea, Anya, originara din Siberia, dar sta in Romania de apx 5 ani. De cand am mancat la ea, am mai facut reteta asta de vreo 3 ori… atat de mult mi-a placut.

Ingredientele de care aveti nevoie pt un bol maricel sunt (eu am folosit 2 boluri mici, pt ca bolul maricel era ocupat cu musaca – > o super musaca, ha ha ha):

-          3 cartofi

-          2 morcovi

-          1 conserva mare de ton in ulei

-          3 oua

-          1 ceapa

-          maioneza

-          sare.

Se pun cartofii in coaja, ouale si morcovii la fiert.

Dupa ce sunt moi (cu exceptia oualelor), luati coaja si dati pe razatoare cartofii in bol. Astfel ati format primul strat. Puneti sare. Dupa care urmeaza stratul subtire de maioneza.

Puneti tonul, pt a forma alt strat.

Urmatorul strat va fi cel de ceapa, ras pe razatoare. Puneti iar sare.

Urmeaza stratul de morcovi (tot pe razatoare, dar folositi-o pe cea mica ca sa nu iasa ca la mine). Iar maioneza in strat subtire.

Urmeaza albusul dat pe razatoarea mica. Puneti sare, daca va place sarat.

Daca nu va este greata de la maioneza, mai puteti pune un strat subtire.

Iar ultimul strat va fi cel de galbenus ras.

Dupa preferintele voastre, puteti mari sau micsora cantitatile ingredientelor.

Pofta buna!

Asa arata musacaua mea:

Cand plange copilul…

Au trecut 17 zile de cand Roxalia a facut primii pasi, iar acum merge din ce in ce mai bine. A invatat chiar sa mearga si cu papucei.

Merge cam 5-10 metri, cade in maini, se ridica repede si isi continua drumul. Pana face 11 luni, cred ca o sa mearga foarte bine. E ambitioasa, nu se lasa deloc, merge de-a busilea din ce in ce mai putin.

Nu se sperie cand cade, poate si datorita noua… nu ne speriem, nu tipam, ci pur si simplu zambim si ii spunem sa se ridice.

Am lucrat un pic si la partea cu lovitul. Daca se loveste, nu mai plange. Doar daca se loveste puternic incepe sa planga (cade de pe canapea, etc.).

Usor, usor am invatat sa cunosc de ce plange. Daca plange ca ii este foame, ca ii este cald,  ca vrea sa doarma, sau pur si simplu cand plansul este pt ea o necesitate profunda.  Ma refer la frustrari. In general, toti bebelusii au frustrari, iar acest lucru apare ca o necesitate.  Bebelusul doreste ceva, dar nu se poate exprima. Uneori, cand doreste ceva, si ar putea comunica non verbal cu mama, aceasta lipseste. Ea are ceva de facut, iar bebelusul sta singur si nimeni nu are grija de el. Cand simte ca nimeni nu are grija de el, copilul incepe sa planga.

Uite aici imi dau seama, cand plange din senin. Eu niciodata nu o las nesupravegheata. Daca sunt in bucatarie, o vad… daca sunt in living, de asemenea o vad cum se joaca. Mereu o pandesc, sunt atenta sa vad cu ce se joaca si ce baga in gura. Se joaca, e vesela si deodata plange. Si ma uit la ea cum plange. Plange cam 7-10 minute. Si o las. Multi parinti nu pot face acest lucru. De obicei, mama alearga spre copil repede, sa-l convinga sa nu mai planga, sa il consoleze. Dar asta pt ca plansetul lui o deranjeaza pe ea, pe tata, pe intreaga familie. Pt ca plansetul copilului pare o tulburare. Toti incearca sa il convinga sa nu mai planga, ii da o jucarie, il iau in brate, fac orice numai sa nu mai planga, sa-l consoleze. Ei nu stiu ca daca i s-ar permite sa planga, el s-ar purifica, pt ca astfel poate sa isi alunge frustrarile (de ex, neputinta de a face multe lucruri). In caz contrar, daca plansul lui este oprit prematur, frustrarile sunt blocate, si astfel ele se vor acumula. Pana si oamenii mari vor uneori sa planga pana se descarca.

Dupa cele 10 minute de plans, se intoarce la joaca ca si cum nimic nu s-a intamplat.

E foarte important sa cunosti cauza plansului, faci ce simti tu ca mama. Daca nu suporti sa iti vezi copilul plangand, nu-l lasa. Trebuie sa vezi dincolo de plans. Trebuie sa privesti altfel plansul, nu ca pe un zgomot deranjant. Daca asa il vezi, nu o sa intelegi nimic din ce am scris mai sus, ba chiar o sa ti se pare super ciudat, o sa zici “ce mama denaturata, isi lasa copilul sa planga”. Dar asta pt ca nu ai citit cu atentie… trebuie sa analizezi fiecare fraza si nu sa citesti repede si cu superficialitate.

Jurnal de mămică: Primii pasi!

Post rapid. Minunea s-a intamplat acum 10 minute.

Stateam de vorba cu Alex in living, eram in picioare fata in fata langa masa, iar Roxalia se afla la 1 metru jumatate de noi.

Noi tot vorbeam de cum sa ne impartim treburile sa facem curatenie, si deodata imi zice Alex, privind-o pe Roxalia cu coada ochiului: “Uite, s-a ridicat in picioare singura!”

“Pai, asta face de multe saptamani, Alex! Chiar asa, fara sa se sprijine de ceva.”

O priveam amandoi fara sa isi dea seama si deodata vedem ca face un pas.

“Nu te misca! Sa nu o speriem…”

Si am inceput sa numaram incet: ” 2 pasi…3…4…5..6..7″ Dupa care se lasa in jos.

Incepem sa sarim in sus de bucurie, o luam in brate si o pupam.

Sunt fericita, ca am fost amandoi pe faza la momentul asta de neuitat. A fost de vis!

In timp ce scriam acum, Roxalia a mai facut un pas pe langa mine.

Roxalia – 10 luni si fix o saptamana – primii pasi

Jurnal de mămică: 10 luni!

Astazi, fetita noastra draga face 10 luni!

Un mic rezumat de pus in jurnalul de mamica:

-          Sta in picioare fara sa se tina de ceva, ba chiar se ridica in picioare fara ajutor si rezista asa pana la 2 minute. Prima oara cand s-a ridicat in picioare, tinandu-se de patut a fost la 7 luni si 3 saptamani. De mers, merge pe langa canapea, dar se sprijina de ea.

-          Taraie jucariile dupa ea. Le strange in brate, le pupa. Avem cate 5 jucarii pe metru patrat. Ieri am fost in camera mea din casa parinteasca, si i-am mai adus o plasa plina de jucarii noi pt ea. Nu stia pe care sa o mai apuce. :))

-          Stie sa bata la usa cu palma. Daca intram intr-o camera si inchidem usa, se ridica in picioare si bate tare tare in ea. In schimb, daca ne vede plecand pe usa de la intrare, incepe sa planga instantaneu.

-          Deschide toate sertarele de la nivelul ei. Are 3 preferate. Unul in baie, unul in camera ei si unul in bucatarie. In cel din baie imi tineam toate coronitele, dar a trebuit sa il las gol dupa ce mi-a rupt o coronita pe care o aveam din Franta, de la concurs. Iar in cel din bucatarie, tinem sacii de gunoi. Nu va imaginati cum ii ia si ii deruleaza prin toata bucataria. Dar nici ca-i mut! Iar in cel din camera ei, fiind foarte mare, a inceput sa se bage inauntru… ca sa poata cotrobai mai bine.

-          Spune “mama”, “tata”, “da” si mai multe silabe fara sens. Daca vrea sa zica “nu”, da din cap si din maini sub forma de “nu”. E foarte simpatica.

-          Stie sa dea pupa, dar cu gura deschisa. Ceri 100 de pupici, 100 primesti..dintre care 50 cu limba scoasa. :))

-          Ii place foarte mult cand stam toti 3 in patul din dormitorul matrimonial. Se rostogoleste, vine pe capul meu, dupa care sare deodata in capul lui Alex, rade in hohote, escaladeaza pilota si pernele… pe chipul ei parca ar scrie “Am ajuns in Disneyland”

-          Jocul ei preferat e “cucu-bau”. Uneori se joaca si singura. Se ascunde, si cand se “descopera” incepe sa rada.

-         De cand am venit de la mare, ii facem baie direct in cada. De abia astept sa creasca mai mare, sa pot da drumul la bulbuci :)). Pana atunci se distreaza cu ratustele. Cat de mult am asteptat acest moment!

-          A invatat sa bata din palme, dar rareori face acest lucru cu voia ei. Cele mai frumoase aplauze ale Roxaliei le-am vazut la o cumetrie cu tematica Winnie The Pooh de duminica trecuta. Cel care se ocupa de muzica, a facut intrarea unor mici dansatori si a rugat invitatii sa ii aplaude. Cand m-am intors catre Roxalia, ce statea pe genunchii lui Alex, am vazut-o cum aplauda si ea cu zambetul pana la urechi, fara sa o rog eu sau Alex. Pur si simplu a vazut cum toata lumea aplauda, si s-a gandit  ca ar fi momentul sa o faca pe mami fericita.

-          Am noroc cu ea cand o duc la o aniversare, nunta sau cumetrie. Ii place, e vesela, dupa care doarme fara nicio problema, chiar si in apropierea unei boxe. Anul asta, am dus-o la mai multe nunti & alte evenimente si s-a obisnuit cu atmosfera. Mai avem o nunta pe 17 septembrie, in afara Bacaului, si dupa aceea poate facem o pauza pana la petrecerea ei de un an. Btw, ii organizez petrecerea cu aceeasi emotie pe care am avut-o si la organizarea cumetriei. Tema am ales-o de cateva luni: Minnie Mouse. Deja mi-au ajuns mai multe comenzi de pe e-bay ce tin de décor si vestimentatiile noastre.

Altele

-          Inca nu i-au dat dintisorii

-          Are 9 kg imbracata subtire

-          Cand intra Alex in casa, reactioneaza ca un catelus. Incepe sa scoata sunete de bucurie combinate cu rasete si o ia la goana spre el. In graba ei, nu mai are timp sa “fuga” de-a busilea, ci in 4 labe. Cum sa aiba ea timp sa puna genunchii jos, cand in usa se afla tatal ei cu inima plina de iubire si pregatit pentru o portie de rasfat?

-          Nu prea o fascineaza mancarea ei. Ca sa o fac sa manance, tin intr-o mana o jucarie muzicala care sa-i capteze atentia, iar cu cealalta mana o imbuc. “Number one” este laptele meu, iar no 2 e mancarea de la noi din farfurie. Tot ce e de acolo, e yammy yammy. Si tocmai datorita acestui lucru, am incercat sa ma prefac ca ii mananc mancarea, pt a manca si ea la randul ei, dar nuu… recunoaste gustul. Oricum, am devenit mai experta la imbucat, daca la inceput imi lua aproape jumatate de ora (dar mi se parea o ora), acum reusesc in 10 minute.

In rest, are momente si momente. Uneori e vesela si are chef sa stea “de vorba” cu orcine, alteori (dar rar) nu suporta strainii si vrea doar la mine sau la Alex.

Pentru noi e un copil minunat, sanatos si tonic, care aduce multa iubire si veselie in casa. Nu ne mai saturam de ea! Uneori vreau sa o strang in brate tare tare tare si sa o sufoc de dragoste… dar ma abtin.

La multi ani, Oana mea!

Astazi, 12 august, este o zi speciala pt mine si asta pt ca te-ai nascut tu. Iti dedic  iar un post de ziua ta.  Le mai tii minte pe celelalte 2? Cel din 2009 si cel din 2010?

Ce bine am putut sa imi exprim gandurile in postul din 2009. :D   Iar in postul din 2010 spuneam ca 4 ani la rand, fix pe 12 august, nu am lipsit de la ziua ta. Uite ca anul asta, ne vedem din pacate dupa 25 august pt a sarbatori.

Draga mea, iti doresc sa fii cea mai fericita incepand cu ultima saptamana din august.  Sa ti se implineasca un mare vis.  Si mi-as dori, pana in 2015 sa ii faci o verisoara  sau un verisor Roxaliei. Si sa te bucuri de ea/el alaturi de iubitul tau, purtand si verighete pe degete. Asta imi doresc eu pt tine!

Te iubesc!

Iti multumesc mult pt ca daruiesti si nu ceri altceva decat respect. Dar intr-o zi iti voi face un tort mare mare din ciocolata!

Uite ce expresiva e Roxalia, iti face cu ochiul:

Paste Carbonara

Pentru ca Alex mi-a spus astazi “Sunt cele mai bune paste pe care le-am mancat! Asta e gustul pe care mi-l imaginam.” , m-am gandit sa impartasesc cu voi reteta mea de Paste Carbonara.

Dureaza putin… in jur de 15-20  min. Asta daca nu te freaca nimeni la cap. Altfel dureaza si 25-30 minute, daca ai un bebelus care merge in 4 labe prin toata bucataria, se opreste la fiecare sertar in parte si scoate ce i se pare ca-i “super”.  In timp ce pregateam pastele, gresia mea era  toata acoperita cu saci de gunoi. Oricum, nu ai cum sa te enervezi, e foarte scumpa cand se duce direct la sertar, si incepe sa deruleze sacii. Ar trebui sa o filmez. :))

Uite cum imi plac mie pastele carbonara! Am adaugat urmatoarele:

-          500 gr paste (Penne Rigate  de la Barilla)

-          200 gr muschi file afumat + 50 gr Kaiser afumat

-          400 ml Smantana dulce pt gatit 32% grasime (LaDorna)

-          3 oua intregi (se poate face doar cu galbenusurile, dar azi le-am pus intregi)

-          1 catel usturoi

-          8 linguri cu varf de parmezan (se poate pune si cascaval ras -> inca nu am incercat asa)

-           Sare, piper.

-          Ulei de masline.

Si incepem!

Se pun pastele in apa fierbinte cu putina sare. Se tin cu un minut in minus decat cum apare pe cutie. Le-am tinut 10 minute. Mi-am pus chiar si alarma,  sa nu uit. :)) Eu am o problema, mereu uit ca am ceva pe foc. :|

Separat, am pus la rumenit cubuletele de muschi si kaizerul taiat fideluta, in ulei de masline. Noi cumparam  uleiul de masline de la Amway, mi se pare f bun. Am adaugat aici si un pui de catel de usturoi, taiat in 4.

Intr-un bol am pus ouale si smantana. Dupa o mica omogenizare, am adaugat cele 8 linguri de parmezan, sare si piper. Se amesteca.

Dupa cele 10 minute, se scurge apa si se adauga muschiul si kaizerul. Se amesteca.  Dupa care se adauga sosul. Le mai las la foc cam 2 minute, in timp ce le amestec. Dupa ce inchid aragazul, le acopar si le mai asa cam 5 minute.

Asta a iesit!

Mai jos puteti vedea o poza cu ingredientele.  Se vede si Roxalia in fundal. Intre timp si-a gasit de joaca pe hol. ;))

Si o alta poza, in care se vad ingredientele mai bine. In caz de vreti sa va “sara in ochi” cand mergi in supermarket. :))

Jurnal de mămică: 9 luni!

*Roxalia a implinit ieri 9 luni. Spre seara, dupa ce a “suflat” in lumanarica de la tort, a spus pt prima oara “tata”. Invitatii (cumnatii mei si verisorii lui Alex) o tot rugau sa repete. S-a rusinat putin, dupa care a inceput sa mai zica “tata” de 3 ori. Ziua de ieri mi-a purtat un mic noroc, deoarece am castigat acest concurs Wudy  (eu am participat pe un alt site).

*Incepand cu ultimele saptamani, cand se trezeste dimineata se joaca singurica vreo 20 minute,  si cand se plictiseste vine la mine sa ma trezeasca. Ori ma pupa ori imi sufla in fata. De suflat a avut de unde sa invete… priviti acest filmulet:  http://www.facebook.com/video/video.php?v=2082513235950

* La 8 luni jumatate am dus-o o saptamana la mare. In fiecare zi o bagam de cate 2 ori in apa sa se obisnuiasca. I-a placut.

* La 8 luni si o sapt, cand eram la nana ei la Piatra Neamt, a inceput sa mearga de-a busilea. De atunci asa merge prin toata casa. In sfarsit pot face treaba. Ea e linistita, se joaca, se plimba… iar daca ii este dor de “mama”, se tine dupa mine ca un catelus. :)) E foarte scumpa, cand se prinde cu mainile de piciorul meu si ma tine strans. :)) Atunci imi dau seama ca vrea sa o alint.

Meniul Roxaliei  la 8 luni

Ora 10:00 – 160 ml iaurt facut in casa. De obicei ii adaug eu un biscuite Nestle sau ce fruct imi doresc. De ex, astazi i-am pus o nectarina, iar ieri prune.

Ora 13:00 – 160 ml supa (arata ca o crema) de pui. Asta i-o dau de 5 ori pe saptamana. In alta zi, in loc de pui adaug galbenus fiert, si in cealalta zi adaug ficatel. 

Ora 17:00 – 160 ml branza calcica

Ora 21:00 – 150 ml Cereale Humana (inca le folosesc pe cele fara gluten, cu banana)

Ce e mai sus e mancarea de baza, care nu lipseste. Oricum nu e un meniu batut in cuie, intr-o zi in loc sa ii fac supa si sa adaug ficatelul fiert, i-am facut pate de casa.

In rest, primeste lapte matern de cate ori vrea, apa, fructe, piureuri de legume si un pic de mancare de la noi (depinde ce! Doar daca mi se pare ca e ok sa primeasca). Alteori, daca este nevoie, schimb branza calcica cu mucilagiu.

Trebuie sa am grija ce ii dau, pt ca ea inca nu are niciun dintisor (desi a facut 9 luni) si mesteca cu gingiile cat poate. Pe deoparte ma bucur, pt ca vor fi mai rezistenti dintii pe parcursul vietii. Si mie mi-au aparut dintii mai tarziu de 6 luni (nu stiu exact la cat) si nu am avut niciodata probleme cu ei, nici macar nu stiu cum e durerea de masea. Bineinteles, nu e neaparat din cauza asta… am avut si mare grija de ei. :D

„Spre deosebire de dezvoltarea fizica a bebelusului, aparitia dintisorilor nu depinde nici de cat de bine mananca, nici de cat de sanatos este – dintisorii apar atunci cand sunt pregatiti. Sansele ca dintii bebelusului sa erupa mai devreme sau mai tarziu decat varsta medie cresc in functie de amprenta genetica. Daca unuia sau ambilor parinti le-au aparut dintii mai devreme sau mai tarziu decat varsta medie la care se intampla acest lucru, bebelusul are mari sanse sa ii apara dintii cam la aceeasi varsta.” I-auzi! :))

Cadou pentru iubiti de ziua lor

O prietena care este plecata din tara de 2 saptamani, m-a rugat sa ii dau o idée de cadou pt ziua de nastere a logodnicului ei. I-a cumparat deja un cadou (material), si il va oferi la mijlocul lunii, cand va ajunge in tara la noi. Dar m-a rugat sa scriu pe blog (probabil ai vrut sa imi dai un imbold sa reincep sa scriu aici, nu?) o idée de cadou, ce poate fi trimisa de la departare. Ziua lui va fi saptamana aceasta, si in afara de un “La multi ani!” prin telefon nu stie ce sa-i mai ofere.

Asa ca, draga prietena, m-am gandit eu la ceva, ce cu siguranta el ar “devora” cadoul. E imposibil sa nu il devoreze, atat timp cat stiu eu ca la voi in relatie exista iubire.

Ar trebui sa ii scrii un mail lungut plin de declaratii si amintiri (amuzante, romantice). Ele trebuiesc combinate bine, incat sa reiasa toate trairile si sentimentele pe care le-ai trait alaturi de el. Cu siguranta va fi incantat! Vă veţi redescoperi, iar dragostea care vă va lega va fi si mai mare. Si va fi deosebit pt ca mi-ai spus mai demult ca voi nu va scrieti mailuri des. Asa ca va ramane usor surprins.

Genul asta de mailuri ar trebui trimise partenerilor de dragoste chiar si cand nu e o ocazie speciala.  Ar fi dragut, ca dimineta cand este la serviciu sa citeasca un mail frumos compus de la iubita lui. Cand va veti intalni acasa tarziu, veti petrece o seara plina de vraja si seductie.

P.S. Intre timp am mai vorbit cu cineva despre genul asta de cadouri si mi-a sugerat sa iti spun sa iti faci niste fotografii mai speciale (nu vulgare :)) ) si sa i le trimiti alaturi de mail.  Astfel ii creste dorinta sa vrea sa te vada mai repede. :P Repet, nu e ideea mea. Tu faci ce ai chef! ;))

Albinuţa lipicioasă!

Pe 21 mai a fost petrecerea de botez a fetitei mele… cea de care spuneam acum 4 posturi ca o pregatesc cu drag. Tema pe care am ales-o, a fost “albinuta” (denumita de mine “Albinuta lipicioasa”) si absolut tot a avut legatura cu aceasta tema: invitatii, marturii, tort, vestimentatii, aranjamente florale, decoratiuni, accesorii pt noi, etc.

In mare a iesit cum imi doream, dar din cauza timpului care trecea prea repede si din cauza faptului ca erau de pus prea multe  la punct, am omis sa duc la capat unele detalii. Cum ar fi:  -> am reusit sa instalez fantana pt miere, dar nu am mai apucat sa torn mierea in ea.

-> am uitat sa scoatem caruciorul Roxaliei din portbagaj, si era ornat asa de frumos… cu albinute (jucarii) si fundite.

-> am uitat sa pun portcardurile in buzunarul meniurilor. Nu mai zic ca am si uitat sa pun meniurile la timp pe mese. :))

Si alte mici detalii, care pentru invitati poate nici nu contau…

Daca ati ajuns pe aceasta pagina cautand idei pentru o petrecere de botez, va recomand ceva! Sa faceti neaparat un caiet de impresii, unde vor scrie toti invitatii urari pt cel mic.  La noi s-a completat 3/4 din caiet, si multe mesaje sunt foarte hazlii. Cred ca va fi o placere pentru Roxalia sa le citeasca la 18 ani. :D

Mai bine urmariti pozele (pt cateva saptamani voi scoate restrictia de la album). CLICK AICI!  :D   Update 13 iulie: Azi am pus iar restrictie.

P.S. Fiica mea face astazi 7 luni!

MAMA!

Astazi (dupa-amiaza) mi-a spus pentru prima oara MAMA, constientizand ca eu sunt mama. De la 4 luni jumatate tot bolboroseste ma-ma-ma-ma, dar astazi a zis clar uitandu-se la mine. A fost foarte frumos, pentru ca eram la noi in apartament alaturi de tatal ei si de tatal meu.   Si a tot spus MAMA clar de minim 15 ori.

La un moment dat, o luase Alex in brate, si ii soptea la ureche:

“Hai, strig-o pe mama! Spune <<MAMA>>!”

Iar Roxalia: “MAMA!” uitandu-se la mine cu o faţă dulce, si se vedea pe faţa ei ca astepta ca eu sa ii raspund.

Eu ma intorceam la ea, ii raspundeam, dupa care reveneam iar cu spatele la ea. Cand vedea ca trec 10-20 de secunde, si nu o mai bag in seama, ma striga din nou.

Eram toti foarte entuziasmati.  Spre seara m-am intors la mama mea acasa sa ii povestesc cele intamplate.  In timp ce ii povesteam cum ma striga  Roxalia si cum Alex o punea sa ma strige,  auzim deodata iar “MAMA”.  A fost destul de convingatoare, altfel mama mea nu m-ar fi crezut. :D

Marti a implinit 6 luni, si aveam eu o presimtire ca imi va spune “mama” saptamana asta. Asa ca astazi, de ziua nationala a tatilor, si de ziua mamei in apx 77 de tari, Roxalia ne-a facut aceasta surpriza. Astazi, 8 mai, se mai sarbatoreste si ziua parintilor in Coreea de Sud.

~…~

Acum cateva zile, la masa, in timp ce ii dadeam supa cu lingurita:

Eu: Cum e? Iti place?

Roxalia: Gud!  (good)

S-a potrivit perfect! Si a fost singura data cand a zis gud.

La bunici:

5 Generaţii

Recititi acest post pentru a va da o mica explicatie la poza de jos. Micul vis pe care l-am avut in ultimii 2 ani s-a indeplinit! Am reusit sa fac mult asteptatele poze “5 generatii”.

Din mama in mama: Stra-strabunica Roxaliei (11 oct 1919) -> strabunica Roxaliei (17 iulie 1944) -> bunica Roxaliei (20 aprilie 1965) -> mama Roxaliei (13 nov 1987) -> Roxalia (3 nov 2010).

Infanrix IPV & Rotarix

Roxalia a scapat cu bine si la vaccinurile de la 4 luni. Fara febra, fara momente de agitatie, fara plansete.  I le-am facut ieri si inca totul e bine. Dupa schema de vaccinare GSK, i-am facut Infanrix IPV si Rotarix (rapel).

Acum (12:53) sta in patutul ei, de dimineata, si se joaca singura. Dupa ce se trezeste dimineata, vreo 2 ore nu trebuie sa stau langa ea, pt ca se joaca singura, nu are nevoie de mine si scoate tot felul de sunete ciudate spre jucarii: „la-ma-pu-pu-bu-mea”..etc. Tipa, rade, face bulbuci, se distreaza! :))  Ieri si-a inceput ziua cu „mamamamamamama” sau „maaam”… dar nu a zis clar MA-MA. Bine ca e pe drumul cel bun. :))

~…~

Peste 2 luni va avea loc petrecerea de botez, pe care o pregatesc cu mare drag :)) Scrisesem un post in timpul sarcinii despre cum vreau sa fie petrecerea. Dar mi-am schimbat total viziunea de cum va fi. Nu o sa aiba pic de roz, asa cum mi-o imaginam atunci (cu pene roz de strut, etc), deoarece tema aleasa are alte culori specifice.  Nu mai divulg nimic, veti afla tema din invitatie (pt cei care o vor primi).

Rox Jr. are 4 luni si 20 de zile. Pun si o poza  cu tortul de la 4 luni:

Cuibuşor…

Casuta noastra e gata 90%. Daca nu iti amintesti postul din 8 septembrie, in care vorbeam despre caminul nostru, il poti citi aici.

Cam tot ce imi doream atunci, mi-a iesit… si majoritatea care au calcat pana acum la noi au ramas placut impresionati (cu toate ca nici macar nu e gata 100%). Au fost si lucruri la care am renuntat pentru ca nu ii placeau lui Alex, dar si invers. Pentru ca intotdeauna m-a atras tema florilor, vroiam multe chestii cu floricele. Cu baia l-am convins (e atat de frumoasa de imi vine sa dorm acolo), dar in rest nu am reusit. Mi-am dorit mult canapea Havana, dar Alex mi-a zis clar: “Eu te las sa aranjezi/mobilezi apartamentul cum vrei tu, dar aminteste-ti ca sta si un barbat in casa asta nu doar o femeie.” Si are dreptate. Ma bufneste rasul cand mi-l imaginez pe Alex stand intr-un astfel de living:

Iar aceasta este canapeaua Havana care mi-a placut mult (am vazut-o asta vara la Staer):

Acum nu-mi mai pare rau ca nu am luat-o, deoarece am luat una mult mai comoda si Roxalia iese atat de bine in poze, stand pe ea. :))

Probabil casuta noastra nu va fi pe gustul tuturor… nici nu are cum, dar pentru noi doi e cea mai frumoasa. Si asta pentru ca e un cuib tesut cu sentimentele noastre cele mai intime: visuri, renuntari, tandrete, intelegere. Cu mici bucurii, cu o veselie tacuta, cedand cand eu, cand el… netezind asprimi, vorbindu-ne cu duiosie… cuibusorul s-a ridicat incetul cu incetul, zi de zi, cimentat de tacere si rabdare, si astfel am ajuns foarte sus.

Casuta noastra e un vis devenit realitate, o atmosfera plina de bucurie, invadata de seninatate, patrunsa de incredere, care ne primeste si ne patrunde pe amandoi in brate, facand din cele doua inimi una singura: Roxalia

Roxalia 4 luni

Roxalia 4 luni

Exista “Sfânta Roxalia”

Nu e o gluma, chiar exista… :)) . Mereu incerc sa aflu de pe google ce mai exista cu numele de Roxalia. Inainte sa se nasca stiam doar ca exista urmatoarele:

- o comunitate fara personalitate juridica in Statele Unite,  mai exact Virginia de Vest. Elevatie: 778 m.

-medicamente produse de Boiron pentru raguseala si durere in gat.

- o posibila farmacie din Bucuresti SC Roxalia Farm Srl. A fost infiintata in 1999, si nu stiu daca mai exista. Adresa este Drumul Taberei 120 SAU Soseaua Virtutii, nr. 9, bl. R4  SAU Bd. Timisoara, Nr. 59 -> toate adresele din BUCURESTI, sect 6.  Daca stiti ceva de ele, sau aveti poze puteti sa imi lasati un comentariu.

- Un magazin de hainute (cred) din Braila: SC Roxalia Com Srl. Adresa: B-dul INDEPENDENTEI 57 Braila. La fel, daca aveti poze le astept.

 

Si acum sa scriu despre ce am descoperit astazi. Exista o carticica religioasa de 160 pagini, scrisa in croata in forma de scrisoare de Anthony Kanižlić, in anul 1780. De abia am reusit sa traduc unele chestii, si am cautat pagini scrise in engleza, dar despre Sfanta Roxalia nu este scris decat pe paginile web din Croatia.