Jurnal de mămică: 1 an si 9 luni

Nu am mai scris de ceva timp pe blog despre dezvoltarea Roxaliei, si ieri Madalina mi-a dat un imbold. E numai bine, pentru ca astazi Roxalia a implinit 1 an si 9 luni. O sa scriu despre episodul cu scapatul de scutece, dupa care voi scrie cu liniute ce a mai facut in ultimul timp. Scriu despre asta, pentru ca stiu cate mamici cauta tot felul de solutii pe Google.

Cum a scapat Roxalia de scutece

Dupa ce ne-am intors din concediu, am inceput „operatiunea olita”.  Atunci avea 1 an si 8 luni. O lasam goala prin casa, o puneam pe olita des, dar nu reusea sa faca.  Stia ca „pipi” trebuie sa ajunga in olita, dar se trezea prea tarziu sa ma anunte, si asa facea pe jos. Si de cate ori facea pe jos, se speria, pentru ca stia ca nu trebuia sa faca pe parchet, desi eu nu o certam, nu voiam sa o traumatizez si sa nu mai faca deloc la olita.  O data sau de 2 ori a facut si in olita, dar asta pentru ca ne aflam chiar atunci in baie, si am fost pe faza cand a zis pipi. Am incercat sa o pun direct pe toaleta, m-am gandit ca poate prefera sa imite oamenii mari. Dupa 2 saptamani de incercari, si de gasit pipi in diferite colturi prin casa, deodata imi zice „pipi” si imi arata ca vrea pe toaleta. Am pus-o si a facut. Incepand cu acea zi (17 iulie) nu a mai facut deloc pipi pe jos si nici nu a mai purtat scutece, dar nici ca a folosit vreodata olita, a ales direct toaleta. Doar in primele 2 nopti i-am pus pampers, sa vad daca le mai gasesc pline. Se umpleau doar dimineata pe la 7-8. Asa ca in urmatoarea noapte am lasat-o goala si i-am spus: „Sa nu faci pipi cand dormi, pentru ca nu ti-am pus Pampers”.  Si imi dadea de inteles ca stie. Cand dormea in timpul zilei, nu facea pipi si m-am gandit ca sunt sanse sa nu faca deloc cand doarme noaptea. Ah, si s-a mai intamplat o chestie. Cu o noapte in urma, desi avea Pampers, s-a ridicat deodata in fund pe la 5 dimineata, mi-a spus „pipi”, am dus-o direct pe wc, si a facut pipi cu ochii aproape inchisi. Sa revin la prima noapte fara scutec. Am dormit iepureste, eram atenta la Roxalia. Pe la 5 dimineata, aud ca incepe sa faca pipi. Ii soptesc sa nu mai faca, si se opreste (da, stiu, urat din partea mea ca am oprit-o). Pe la 7 dimineata se trezeste si o duc sa faca la wc. Ziua decurge ok, treaba mica si mare la wc, eu tinand-o de trunchi. A treia zi spre seara de cand a inceput sa faca la wc, a reusit sa se tina singura de colac. Era un mic ninja cu picioarele in spagat puse peste colacul de adulti. Nici vorba sa vrea pe reductor (colac de copii mici atasat la colacul mare). Urmatoarea zi a reusit sa se urce singura pe wc, si de dat jos, tot singura. Tot ce faceam eu atunci, era sa o astept ca sa ii dau o bucatica de hartie, sa se stearga singura… si culmea e ca nimereste unde sa se stearga. Dar nu o asteptam oricum! Ci stand pe olita ei. Imi da ordine cum intrăm in baie. Eu stau pe olita (imbracata, evident), cu ursuletul x, si bebele y in brate, si ea se urca pe wc sa faca treaba mica sau mare. De multe ori isi pune anumiti bebelusi in olita sa faca si ei pipi, iar mie imi da ordine cu degetelul sa stau pe cada. :)) E foarte comica si scumpa. Dupa prima noapte esuata in care a facut un pic de pipi, urmeaza noptile in care nu mai face pipi deloc, ci se trezeste dimineata pe la 7-8-9 si imi cere atunci sa o duc la baie. In concluzie, am 2 saptamani in care am uitat ce e ala Pampers. Nu imi vine sa cred ca am scapat asa de repede. Eu imi imaginam ca mai dureaza o perioada pana cand se obisnuieste sa nu faca noaptea pipi in pat. E minunat! Si nu stiu daca am eu o contributie, nu am respectat anumite reguli, totul a fost datorita ambitiei ei. Cand mergem in oras, de multe ori se tine pana venim acasa. Si pentru ca nu vreau sa o obisnuiesc asa, am convins-o de cateva ori sa faca si in alte wc-uri. De acum in loc sa port scutece la mine, port spray-uri foarte bune ce dezinfecteaza colacul de wc. La inceput, dupa ce trageam apa, spunea „Paaa, pipiii!”. Acum nu prea mai spune, in schimb a invatat sa traga ea apa.  A inceput sa puna stapanire pe toaleta, daca se indreapta cineva spre ea, o prinde cu mainile si spune „a’ meu! a’ meu!” :)) Urmatoarea tinta: sa o invat sa se duca singura la baie sa isi faca nevoile, fara sa ma care dupa ea. Ma bucur ca am sarit peste perioada in care trebuie sa iau olita dupa mine in oras. :D Roxalia, iti multumesc!

Si acum sa vorbesc despre Roxalia si ce lucruri face in ultimul timp. Astazi, 3 august, implineste 1 an si 9 luni. Are 11 kg si 83 de cm. Nu e nici prea mica, nici prea inalta.  Ma bucur ca are musculatura bine definita, are gambe de culturista. :)) E si normal la cat de iute este, incontinuu fuge, nu sta locului deloc. Are diferite porecle, date de anumite persoane din jurul nostru, portarul din cartierul nostru ii spune „viteză”, „argint viu”, etc. Fara sa exagerez, fata mea fuge intr-o zi cam 10 km. Nu sta locului o clipa, e nazdravana, pusa mereu pe sotii ca o strengarita. Rade mult si adora sa facem glume. Nu are frica de inaltime, si se da si pe cele mai mari tobogane rasucite. Se urca pe diferite corpuri sa ajunga la cel mai inalt nivel. Coboara si urca scarile fara sa se tina de balustrada.  Intr-o scurta propozitie: ADRENALINA e preferata ei! Daca se impiedica si cade, se ridica, se scutura, si se intoarce la joaca fara sa planga. Aici e contributia mea. De cateva saptamani, dupa ce se loveste vine si imi explica, imi arata unde s-a lovit (si pe corp dar si de ce s-a impiedicat).

– se sterge singura, fara sa ii spun eu, cu servetelul la gura si pe maini.

– mananca mai bine decat in trecut – bea cate 250 ml de lapte praf de 3 ori pe zi de la 1 an si 6 luni. Pana la 1 an si 5 luni am alaptat-o.

– anul asta nu am folosit deloc caruciorul.

– stie sa bea din orice recipient: cana normala, pahar, canita cu cioc, canita cu pai, bidon (chiar si cel de 2 L), biberon.

– daca ii dau o lingurita si un iaurt, il termina singura.

– foloseste mana dreapta si mana stanga in egala masura.

– E foarte isteata, se prinde de cele mai intortocheate lucruri. Intelege orice ii explic. Daca ii spun sa ia cei 3 pufuleti din coltul x, sa ii puna in ambalajul din coltul y, si sa duca punga la gunoi, o face. In schimb, e mai greu cu vorba. Pentru ca e atat de atenta in tot ce face, peste tot unde se cocoata, nu are foarte multe cuvinte in vocabular si nici nu face propozitii mai mari de „Pa, mami!” :))  Cuvintele din repertoriul ei sunt:  mama, tata, mami, tati, pa,  da, nu, no (a se citi in engleza, si chiar insemnand nu), bye, pipa (lapte), pipi (spune si la pipi, dar si la treaba mare), a meu (al meu), bau (e mama mea), papa (e tatal meu), Dadi (verisoara ei, Andreea),  ou, Teee (trenul), miau (pisica), haaam (catelul), barba,  hopa, apa, papu (papuci), măi-măi, isi canta „nani, nani”… si diverse sunete.  „Mniam mniam” inseamna mancare.  Spune „Au!”  cand scap ceva pe jos, sau fac zgomot de genul, scap vreun ibric prin alte vase. Duce microfonul la gura si canta „la, la, laaa”. Imita masina, elicopterul, spune cum face trenul (uuu) si alte animale. Daca o intreb unde e nasul, gura, dintii, ochii, limba, sprancenele, degetele, si absolut tot ce avem noi, stie sa le arate. Nu mai zic de majoritatea obiectelor din casa. Stie sa arate si animalele salbatice din albumul de la Billa. :)) Probabil mai sunt cuvinte pe care le spune, dar nu imi vin mie in minte acum. Plus ca astea de sus le zice in fiecare zi, mai sunt cateva pe care le-a pronuntat o data sau doar de cateva ori: barza, da-mi, mai beau, cheama (i-a spus Andreei cand o chema mama ei, la 1 an si 2 luni), oaia, ce-i aia?, uite, bavooo, etc. Noi stam intr-o zona, unde exista calea ferata principala care duce spre Piatra, Suceava, etc. Cand trece trenul, care trece destul de des, se aude foarte bine. Si de cate ori se aude, Roxalia vine si tipa „Teee! Tiii! Teee!” Si tipa, tipa, tipa, pana cand ii zic eu „Da, mama, trenul!” Se opreste si isi vede de treaba. Dar daca nu ii zic, cred ca ar tipa de vreo 10 ori ca trece trenul. Si mai ridica si degetelul aratator, ca si cum mi-ar spune „Ia! Asculta! trece trenul.”

-De cand s-a nascut nu doarme invelita si nici pe perna. Adora sa faca baie, inainte cand o scoateam din cada,  si voiam sa ies din baie, tipa si se prindea cu mainile de usa, in semn ca nu s-a plictisit sa se balaceasca. :)) Acum s-a mai cumintit. Nu ii convine, zice „no” ( [nău] ), dar nu are incotro, eu tot o scot din apa. La mare si in piscina, e fericirea de pe lume. Se roteste in colac, da din picioare ca si cum ar inota. E veselie mare! Oricum merge mai greu cu vorbitul in romana, dar cu cel in chineza e AS. Nu va imaginati ca ii tace gura daca nu stie prea multe cuvinte, chiar palavrageste, dar cine stie ce zice?!? Astept ziua, in care toti ma „avertizeaza”, ca deodata incepe sa vorbeasca corect, tot ce  a vorbit pana acum in termeni de genul „jskbvhksbgvd” se transforma in „te iubesc, mama!”. Poate si faptul ca a mers de la 10 luni, si a fost foarte interesata de lumea asta a descoperirii, pe mine nu prea m-a bagat in seama… nici nu mai zic ca nu are chef sa stea sa ii citesc povesti (doar daca i le inventez pe loc, si ea e protagonista), prefera sa ii arate lui bebe nu stiu ce descoperire din camera de oaspeti. Apropo de bebe. Inca e disperata dupa bebelusi. Are grija de ei, ii spala pe dinti, le da biberonul de lapte, cu canita apa, le face „nani”, ii piaptana, ii sterge la gura, etc.

-Are 4 dinti sus, 2 jos, 2 masele sus, 2 masele jos. Putini, dar buni. :))) Se spala pe dinti cum stie ea. Nu stie sa se clateasca… de fapt nici nu am invatat-o. O sa incerc maine sa ii arat, poate reuseste sa ma imite. Oricum nu imi fac griji ca nu se spala corect, de adormit cu biberonul in gura nu se pune problema, iar la suzeta a renuntat de la 10 sau 11 luni.

– Parul il are micut carliontat, si nu am tuns-o niciodata, dar as vrea dupa ziua ei si ziua mea sa fac asta (adica la 2 ani si un pic). :D

– Cu somnul e cel mai bine acum. Nu mi-am imaginat vreodata ca se culca seara si se trezeste abia dimineata. :))) Timp de 1 an si 5 luni cat am alaptat-o, mai mult moțăia noaptea. Acum ma mai odihnesc si eu ca lumea.

– Sta la imbracat: Ridica mana, ridica piciorul tinandu-si echilibrul. Cand ii zic ca mergem afara, se duce fuga la dulapul ei, si scoate la nimereala pantaloni si alte lucruri de imbracat. Isi aduce papuceii, imi aduce mie papuceii. Mi-a probat toate perechile de papuci, inclusiv pantofii cu platforma in fata si toc de 15 cm. Sa mai zic ca stie sa mearga pe toti? Da, stie… ii taraie mai mult de 20-30 de m prin casa. Isi pune singura caciula pe cap, ochelarii la ochi, etc.

– E sociabila, iubeste sa se joace cu copiii. De multe ori imparte cu ceilalti jucariile si alte obiecte din jur, dar alteori iese scorpionul din ea: loveste, impinge si spune  „a meu! a meu!”.  Ma chinui sa o dezvat. Am reusit sa fac lucrul asta prin aprilie, si timp de cateva luni nu a mai dat in niciun copil, pana s-a gasit ca cineva din anturajul nostru sa o provoace si sa ii reaminteasca cum trebuie sa se apere. Ieri cand am iesit afara, a ridicat piciorul de 2 ori sa loveasca un copil. :| Am ramas muta, nu stiu unde a vazut lucrul asta. Multi imi spun ca ar trebui sa nu imi fac griji si ca e bine ca nu isi ia ea bataie, dar totusi, asa cum eu nu vreau sa fie batuta, asa as vrea ca nici ea sa nu bata alti copii. Mai ales ca din septembrie vreau sa o dau la gradinita, dar poate usor usor se dezvata iar.

– Bonă buna nu am gasit, asa ca nu imi ramane decat sa o dau la o gradinita particulara, sa mi-o primeasca la varsta de 1 an si 10 luni… la stat nu primeste decat peste 3 ani.

-Imita comportamentul nostru: incearca sa mature, si sa urce mizeria pe faras, dă cu aspiratorul, ma dă pe mine cu crema, se dă singura cu crema, imi face masaj cu o chestie de facut masaj. Bineinteles, toate actiunele astea sunt stangace. Pana acum nu am inceput cursurile de desen, eu fiindu-i profesoara, dar astazi l-am facut pe primul. Am mai avut noi niste tentative in trecut, dar dupa ce mi-a desenat cu creionul tot peretele alb, m-am oprit. Dar astazi m-am decis sa desenam in fiecare zi macar jumatate de ora.

-Adora sa joace cucu-bau. Se ascunde, si cand o descopar, tipa „baaau” si rade puternic. Jucam si invers, eu ma ascund, si ea ma gaseste.

-Pofticioasa este, dar nu mancacioasa. Adica ii este pofta de orice vede ca e mancare, dar in 50% din cazuri, dupa ce ia prima inghititura continua sa manance. E cam sclifosita, nu prea ii place orice tip de mancare. Ii fac foarte des (cam de 3 ori pe sapt) pastrav fântânel fiert, fara sare. Bine ca asta ii place mult. Si ma bucur, ar fi fost rau chiar pastravul pe care il avem noi la pastravarie sa nu il accepte. Adora ouale (90% din cazuri ii dau fiert), si cand ma pune sa deschid frigiderul sa isi aleaga ceva de mancare, prima oara pune mana pe ou. A invatat sa il manance muscandu-l, fara sa il mai tai bucatele. A reinceput sa manance branzeturi, dupa o lunga perioada de jumatate de an in care nu mai voia. Dulciuri, ma feresc pe cat posibil sa ii dau, pentru ca si pe alea le adora. Doar daca suntem pe undeva prin vizita, si e facut ceva de casa, mananca 2-3 guri/ o data la cateva saptamani. Apa bea foarte multa. Nu ii dau sucuri din comert, decat fff rar, ceva de genul, o gura extra mica o data la 5 luni. :))) Si exclus Cola sau alte tampenii. :))) In ultimii ani sunt stricta si cu mine, beau Cola de maxim 5 ori pe an. Si cand zic 5, nu ma refer la bidoane, ci la 5 paharele.

-Stie sa stea la poza. Daca ii spun „hai sa stam la poza”, ma ia de gat si zambeste strengareste catre aparatul foto. Vara asta nu s-a imbolnavit deloc, si ma mir la cat am exagerat cu AC-ul in masina. Nu mai zic, iese transpirata din masina, intram in zone in care curentul e in floare, si tot asa. Dar oarecum as vrea sa se obisnuiasca, sa se caleasca. Nu o cocolasesc prea mult. Sunt cea mai autoritara dintre toti. Fata de mine, celelalte persoane din jurul ei sunt pe locul 100 in duritate. :))) Intre locul 1 si 100, nu mai exista nimeni. Asta ca sa va dati seama la ce ma refer. :)))  Eu sunt parintele dur, care o cearta, de mine asculta cel mai tare. Si cu toate astea, in aceeasi masura tot eu o iubesc cel mai mult, o pup, o dragalesc, si ii zic de peste 20 de ori pe zi „Roxalia, te iubesc!”. Iar cand o intreb daca ma iubeste, rade, isi indreapta corpul ca un alint si spune „Da!”. De cate ori ii spun sa vina sa ma pupe, vine, si acum tine si buzele stranse, si imi lasa pupu-ul cu zgomot, nu ca la 8 luni, cand venea sa dea pupa, de parca ii iesea french kiss. :)) Noi doua traim momente de vis impreuna… mi-a spus tatal ei la un moment dat: „Ce bine e de tine. Tu esti implinita 100%. Asta e implinirea femeii. In schimb, un barbat nu poate sa traiasca niciodata ca tata, ce poate trai o mama, nu are cum sa atinga apogeul implinirii. Te invidiez!”

-Seara, cand ii este somn, imi arata drumul spre camera ei, se tranteste in pat, si daca ma pun langa ea, adoarme. Fara sa o mai tin in brate, ca atunci cand era micuta. Dimineata se trezeste zambitoare, se da jos din pat si striga papi (lapte) sau pipi (daca vrea sa faca pipi). Daca e prea dimineata si eu nu sunt odihnita destul (mai ales ca ma culc tarziu fata de ea… ca si acum, e ora 2:04 a.m.), ii dau laptele, dupa care ma intorc in pat sa mai dorm. In timpul asta, ea isi gaseste de jucat prin camera, mai vine pe la mine, imi pune jucarii pe la cap, etc. Acum cateva zile, o vad, cum mergea ea tiptil tiptil, pe pervaz (pe interior, desigur)… merge 2 m pe el, dupa care sare pe birou, unde se afla alte chestii de ale ei. Ntz ntz… Nu stiu ce sa ma mai fac cu ea! In sensul ca… nu stiu cum sa reactionez… la ce sport sa o dau pe la 3-4 ani. E foarte flexibila. Daca o iau de maini si o ridic deasupra capului, ea isi curbeaza picioarele, mai sa ajunga cu ele la capul ei. Nu stiu daca m-am exprimat bine, ajunge sa arate ca un covrig. Plus ca se distreaza si vrea sa o aruncam in aer, sa facem cascadorii cu ea, sa o invartim. E minunata! Si de la luna la luna as avea multe de scris! Maine intru sa recitesc ce am scris acum, si sa adaug alte lucruri, sau sa corectez eventuale greseli, sa pun virgule daca sunt uitate.  Nu mai am timp acum, e tarziu si ma asteapta un inger in pat! Bun de luat in brate, moale si frumos mirositor! Si pe el il iubesc cel mai mult!

4 thoughts on “Jurnal de mămică: 1 an si 9 luni

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s