Jurnal de mămică: Alăptarea

Inca o alaptez pe Roxalia si am de gand sa fac acest lucru pana iesim din iarna, pe la inceputul lui martie sa incep usor usor intarcarea. Fac acest lucru, pentru a-i intari imunitatea naturala si in aceasta iarna, dar si din alt motiv: simt o fericire de nedescris atunci cand o alaptez pe fiica mea. Am citit o chestie faina intr-o carte scrisa de Osho si m-am regasit 100% printre cuvintele lui.

Atunci cand mama isi imbratiseaza copilul in timpul alaptarii se produce  un transfer de energie. Aceasta energie este invizibila, noi o numim iubire, caldura sufleteasca. Ceva trece de la mama la copil, dar si invers, de la copil la mama. Asa se explica de ce femeile sunt atat de frumoase atunci cand devin mame. Inainte le lipsea ceva, nu erau complete, cercul era rupt. Cand femeia devine mama, cercul devine complet. Asupra ei coboara o gratie, dintr-o sursa pe care nimeni nu o cunoaste. Asadar, nu numai mama isi hraneste copilul, ci si copilul isi hraneste mama. Comuniunea dintre cei doi continua. In lume nu exista nicio alta relatie de comuniune la fel de stransa ca aceea dintre mama si copilul ei. Nici chiar indragostitii nu sunt la fel de apropiati, caci copilul se naste chiar din trupul mamei, din sangele ei, el este o extensie a fiintei ei. Iubitul iti poate fi aproape de inima, dar copilul tau a trait in tine, in interiorul inimii tale. Timp de 9 luni, el a facut parte integranta din trupul mamei, fiind unit organic cu ea. Este firesc ca aceasta legatura sa continue sa existe chiar si dupa nastere, sub forma unui transfer de energie. Atunci cand mama isi iubeste copilul, laptele ei are un gust diferit si o vibratie diferita. Ea se bucura atunci cand isi alapteaza la san copilul; aceasta actiune ii stimuleaza propria sexualitate. Daca mama isi iubeste cu adevarat copilul, ea traieste o bucurie aproape orgasmica atunci cand il alapteaza. Mama incepe sa straluceasca, iar copilul simte asta. El devine constient de fenomenul pe care il experimenteaza mama sa. Nu este vorba de o simpla alimentatie, ci de o fericire impartasita. Cand mama alapteaza insa numai din necesitate, sanul este rece, el nu emana nici un fel de caldura. Iar copilul simte acest lucru, se simte nedorit. Daca mama este fericita, daca ea se bucura atunci cand isi alapteaza copilul, acesta va capata incredere, convins ca mama lui va fi intotdeauna acolo, sa il apere si sa il protejeze. Ori de cate ori ii va fi foame, el va trai si acest sentiment de siguranta. De aceea, el nu va simti niciodata nevoia sa manance mai mult decat ii trebuie. Un copil iubit va fi tot timpul un copil sanatos. El nu va fi nici prea gras, nici prea slab, ci va pastra un echilibru perfect.

Acesta este cel de al doilea motiv.  Alaptatul este inca o minune pe care am simtit-o in viata mea. Apreciez mamele care isi alapteaza copiii minim 6 luni, si imi pare rau pentru acele mame care se chinuie si nu reusesc sa alapteze. Unele renunta pentru ca nu rezista durerii din cauza ragadelor, iar altele pentru ca observa ca laptele lor nu e consistent. La ultima parte, cu laptele neconsistent nu stiu ce sa cred. Am vazut o emisiune cu un doctor foarte bun si spunea ca nu exista asa ceva: “O mama nu trebuie sa renunte in a nu-si mai alapta bebelusul.  Laptele mamei espe special adaptat pentru fiecare bebelus in parte si actioneaza in functie de nevoile lui. “   Aici nu ma bag, pentru ca nu am trecut prin asta si prefer sa tac.  Dar la prima parte, cea cu ragadele, as dori sa scriu cateva cuvinte. La inceput, am avut si eu ragade, si toate mamele vor avea aceste rani mici in prima luna. Cand o alaptam, simteam ca cineva ma injunghie cu un cutit in san. Strangeam din dinti, dar nu renuntam sa imi hranesc fetita. Si un alaptat dura cam 20-30 de minute la inceput. Garmastanul nu prea facea minuni, poate doar psihic ma facea sa cred ca o sa imi treaca. Pana cand am descoperit secretul! :)) Am cumparat de la Baby Nova aparatoare speciale pentru alaptat (stiti voi, mamicilor la ce ma refer). Mi se pareau gigantice si credeam ca nu vor avea efect. Dar uite ca mi-au trecut ranile in 2-3 zile (timp in care ma dadeam si cu Garmastan) si dupa aceea nu am mai avut probleme pana in ziua de astazi.

Alte avantaje ale alaptarii:

–          Am slabit enorm. Am ajuns sa fiu mai slaba ca inainte de a ramane insarcinata. Am 49 de kg la o inaltime de 168 cm. Se zice ca o zi de alaptat e echivalentul a unei ore de alergat pe banda.

–          Am un bust frumos. Am avut noroc, nu am facut vergeturi si nici nu mi s-a lasat pielea.

–          In timpul noptii cand plange si vrea sa manance, nu mai trebuie sa ma trezesc de tot sa prepar lapte praf, ci o alaptez un minut si adoarme la loc (si eu in 30 de sec) :))

–          Cand iesim oriunde in afara locuintei noastre, daca ii este foame, nu dureaza mai mult de 10 secunde pana cand ii ofer o masa pe cinste. Nu trebuie sterilizat nimic, nu trebuie preparat nimic, nu trebuie incalzit. Intotdeauna va fi proaspat, numai bun de cald si perfect ca “formula”.

–          Am un feeling deosebit. Simt ca ii ofer protectie si siguranta. Daca e langa mine, nu conteaza unde vom fi, ea nu va lesina de foame.

–          Alaptatul este cel mai mare cadou de sanatate pe care i l-am putut oferi fiicei mele. Compozitia laptelui matern este unica si contine hormoni si celule care sunt imposibil de obtinut in mod artificial.

Toata lumea stie cat de important este ca un copil sa primeasca lapte matern, si cu toate astea cand aud alte mamici ca eu inca o alaptez si ca nu i-am dat pana acum niciun strop de lapte praf raman uimite, dar mi s-a parut ca au ramas uimite intr-un sens negativ.  Asociatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptatul exclusiv până la varsta de 6 luni – dar recomanda alaptatul până la varsta de 2 ani (fiind combinat desigur cu alte alimente solide – de la varsta de 6 luni). Candva s-a strecurat si un mit: dupa un an, laptele isi pierde din nutrienti si vitamine. Nu este adevarat, atat timp cat exista lapte acesta va avea acelasi continut. Asa ca mie mi se pare perfect ca am reusit sa o alaptez atat de mult timp.

Stiati ca mamele adoptive pot alapta? Exista posibilitatea inducerii lactatiei cu ajutorul anumitor medicamente sau altor metode; femeile sunt capabile sa produca lapte si fara sarcina. Si inca o chestie interesanta de care am auzit la emisiunea de mai sus este ca o mama poate sa alapteze din nou, chiar daca a facut o pauza de 3 luni.

Din Campania de Informare Parinte de nota 10:

Unele mamici constata ca nu pot sa-si alapteze bebelusii, desi si-ar fi dorit sa o faca. Uneori laptele pur si simplu “nu vine” sau nu este de ajuns pentru ca bebelusul sa fie hranit exclusiv cu lapte de san. Alteori, o problema medicala poate impiedica mama sa alapteze (hepatita, epilepsie, insuficienta cardiaca, renala sau hepatica, s.a.) sau poate impiedica bebelusul sa primeasca laptele matern (intoleranta la lactoza). De aici si pana la depresia post-partum este un singur pas. Dezamagita, furioasa si frustrata, proaspata mamica va crede ca este vina ei si ca nu este capabila sa fie o mama buna.

Insa exista si mamici, care desi pot, din punct de vedere medical sa alapteze, nu vor sa o faca. Sunt o multime de motive, iar pe unele din ele, mama nici macar nu poate sa le explice. Poate exista neintelegeri, poate considera ca nu este capabila sa alapteze, se teme ca va avea dureri, se teme ca-si va pierde complet independenta, fiind in permanenta legata de copil sau a vazut ca nicio femeie din familie nu a alaptat.

Dar presiunea din partea familiei, medicilor si a societatii in general este enorma, mai ales acum ca au aparut pana si campanii ce promoveaza alaptatul. Ce poti face daca esti intr-o asemenea situatie? Cum impaci dorinta ta cu sanatatea copilului si convingerile familiei? In primul rand nu trebuie sa uiti niciodata ca alegerea iti apartine. Copilul tau are o singura mama si aceea esti tu. Nu parintii tai, socrii sau partenerul tau sunt cei care vor alapta, ci tu. Nu te lasa convinsa sa faci ceva ce nu vrei. Daca alegi sa nu alaptezi, asta nu inseamna ca nu esti o mama buna. Scopul final este binele copilului, iar el are nevoie de o mamica vesela, relaxata si odihnita. Mai bine sa fie hranit cu biberonul de o mama care adora ceea ce face decat sa fie alaptat de o mama care uraste momentul mesei si se teme de el.

Totusi, inainte de a lua o decizie, asigura-te ca te-ai informat corespunzator si din surse sigure. O multime de mituri si prejudecati circula printre mamici, unele din ele suficient de “urate” pentru a le descuraja pe cele care vor sa alapteze. Asigura-te ca stii tot ce se poate despre alaptat si ca iei o decizie informata.

Intrati aici si cititi tabelul cu factorii antivirali care se gasesc in laptele matern si bolile de care sunt protejati copiii. Mama trebuie sa fi avut boala respectiva pentru ca in laptele ei sa se gaseasca substantele care sa protejeze bebelusul de virusul care declanseaza boala. De exemplu, daca mama nu a facut niciodata rubeola, nici in laptele ei nu vor exista anticorpi impotriva acestui virus.